Home » Articole » De ce nu se atinge Tribunalul Penal Internațional de Iran / Teheranul a tras 400 de rachete către Israel timp de aproape o lună dar nu a omorât nici un militar, doar civili – presă

De ce nu se atinge Tribunalul Penal Internațional de Iran / Teheranul a tras 400 de rachete către Israel timp de aproape o lună dar nu a omorât nici un militar, doar civili – presă

1770
De ce nu se atinge Tribunalul Penal Internațional de Iran / Teheranul a tras 400 de rachete către Israel timp de aproape o lună dar nu a omorât nici un militar, doar civili - presă
sursa foto: ATTA KENARE / AFP
Ascultă articolul

Iranul a reușit să-și adjudece o statistică-unicat pe actualul său front contra Israelului. După ce a tras mai bine de 400 de rachete vreme de aproape o lună, se pare că Teheranul nu a lovit nici măcar un singur obiectiv militar în Israel. Fapt care lasă Republica Islamică cu o proporție de 100% pierderi civile provocate – un indicator militar care raportează numărul de civili uciși la numărul de combatanți omorâți, potrivit Rador Radio România.

- articolul continuă mai jos -

Nu cu multă vreme în urmă raportul civili/combatanți era în centrul discuțiilor despre războiul dintre Israel și Gaza, referitor la care opozanții Israelului pretindeau un nivel „disproporționat” al pierderilor civile care ar fi constituit proba unor crime de război. În realitate, rata Israelului a fost undeva la 30-40% combatanți, cifră care, în contextul unui război urban și al unui adversar care se ascunde în spatele civililor, este impresionantă. Acum, când Iranul a ucis cu consecvență combatanți în proporție de 0%, acei comentatori nu mai par atât de interesați de respectivul indice.

Tribunalul Penal Internațional e suspect de tăcut în privința conflictului din Iran. Cât timp Israelul s-a luptat cu Hamas după masacrul comis de grupare pe 7 octombrie 2023, funcționarii TPI criticau repetat conduita Israelului în război pentru ca în cele din urmă să emită și mandate de arestare pentru unii demnitari israelieni. Pentru actuala conducere a Hamasului nu a emis. Iar în vreme ce Iranul se dezlănțuie în stânga și dreapta, Haga rămâne tăcută.

Unii ar putea afirma că TPI nu se implică fiindcă Iranul, ca și vecinii lui arabi, nu a aderat la organizație. TPI ar trebui să aibă jurisdicție doar asupra membrilor săi. Însă nici Israelul nu-i este membru. TPI a inventat în 2015 un „Stat al Palestinei” și tot el i-a permis să adere la el însuși – o ficțiune juridică menită a justifica anchete referitoare la statul evreu.

Luna trecută o rachetă a Iranului a omorât patru femei palestiniene într-un salon pentru mirese de lângă Hebron. Conform principiilor TPI, acest atac în interiorul așa-zisei „Palestine” îi conferă tribunalului jurisdicție asupra acelor responsabili iranieni care au dispus atacul. Curtea e liberă să investigheze acest atac, precum și alte lovituri cu rachetă din interiorul a ce consideră ea a fi teritoriu palestinian. TPI mai poate investiga și atacurile încă în curs ale Iranului asupra navelor civile, multe dintre ele aflate sub pavilionul unor membri TPI. În ultimele săptămâni Iranul a atacat și omorât în Golful Persic mai mulți marinari civili de pe nave aflate sub pavilionul Insulelor Marshall.

Loviturile disparate asupra unor nave pot părea motive cam subțiri pentru o anchetă TPI, dar instanța s-a hotărât în alte cazuri să acționeze chiar și pentru mai puțin. Atunci când Israelul a oprit și abordat o „flotilă” de vase care voia să spargă blocada Gazei în 2010, echipajul a opus rezistență, astfel că au rezultat nouă morți printre aceștia și 10 soldați răniți. TPI s-a folosit de faptul că una dintre ambarcațiuni își schimbase pavilionul inițial cu cel al Insulelor Comore – un arhipelag african membru al TPI – pentru a-i intenta Israelului un proces care a ținut șapte ani.

Însă în cazul actualului război TPI pare a sta pe bară nu pentru că i-ar lipsi jurisdicția, ci fiindcă îi lipsește voința politică – sau poate interesul. Iranul are un istoric de a încerca să-și asasineze opozanții din străinătate și de a organiza atentate cu bombă în clădiri.

Ar aplica oare o țară un mandat TPI privindu-i pe conducătorii Iranului, dat fiind că s-ar teme că ar duce la atacuri teroriste? Juriștii de la Haga poate că-și amintesc de asasinarea în 2015 a lui Alberto Nisman, procurorul argentinian care investiga atentatul cu bombă comis de Iran în 1994 la centrul evreiesc din Buenos Aires.

Nu că o anchetă TPI i-ar schimba comportamentul Iranului. După ce și-au masacrat mii de cetățeni proprii ca soluție la protestele din acest an, conducătorii de la Teheran vor face orice e nevoie pentru a supraviețui. Însă irelevanța TPI în cazul de față îi dezvăluie și deficiențele structurale. Ce poate el să facă în cel mai bun caz e să descurajeze democrațiile liberale, măsluind astfel terenul de joc împotriva acestor state atunci când ele se confruntă cu regimuri despotice.

Magistrații TPI se orientează după breasla experților în drept internațional din care provin. Mari publicații de drept internațional au publicat analize despre cum și-ar putea exercita TPI jurisdicția asupra unor demnitari ai administrației Trump, inclusiv pe baza atacării unor ambarcațiuni care transportă droguri din state membre TPI.

Actuala tăcere a TPI îi dezvăluie politizarea, cât și pericolul pe care îl reprezintă pentru America și aliații ei – dar mai cu seamă pentru membrii administrației Trump după încheierea actualei președinții. Un comitet de judecători din afara TPI a refuzat luna trecută să ia măsuri în privința statutului de angajat al procurorului șef TPI, Karim Khan. 

Khan e suspendat încă din mai din cauza acuzațiilor de abuz sexual ale unei subordonate. Khan le neagă. Într-un e-mail către personal el a anunțat că se suspendă „până la finalizarea anchetei”. O investigație ONU a constat că există probe privind un „contact sexual non-consensual”, dar judecătorii au considerat că probele nu se situează „dincolo de orice dubiu rezonabil”, deși nu vorbim aici de vreun proces penal. 

TPI folosește norme juridice mai laxe pentru a decide emiterea unui mandat de arestare pentru conducătorul democratic ales al unui stat non-membru decât normele pe baza cărora decide concedierea unui angajat.

Trump le-a impus sancțiuni mai multor angajați ai TPI, dar s-a abținut să sancționeze instanța în sine. Iar acum se pare că Khan va reveni în funcție. El a amenințat că-i va inculpa pe politicienii americani care-i impun curții sancțiuni. Dacă administrația nu ia acum măsuri mai ample și mai consistente, Trump va avea mai multe șanse să ajungă inculpat la TPI decât clericii măcelari cu care se luptă acum.

Sursa: THE WALL STREET JOURNAL / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba

Știri video

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.