Cum va arăta forță multinațională din Ucraina dacă se ajunge la un armistițiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză Les Echos, via Rador: Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski și Keir Starmer au semnat o declarație de intenție potrivit căreia, în cazul unui armistițiu cu Rusia, o forță multinațională ar putea fi desfășurată în Ucraina. Pentru a confirma convergența operațională constatată de aliați, Statele Unite ar putea oferi sprijin acestei eventuale forțe, la care ar putea participa și militari francezi.

”Am consolidat o arhitectură, mijloacele și regulile pentru ziua de după pace, pentru Ucraina și pentru continentul european”, a declarat Emmanuel Macron marți, la finalul reuniunii coaliției voluntarilor de la Paris. A fost validată o garanție de securitate europeană cu caracter juridic obligatoriu, cu Statele Unite „în sprijin”. „Am aprobat un document concret al coaliției, semnat de cele trei capitale [Paris, Londra și Kiev], pentru desfășurarea unei forțe multinaționale după armistițiu”, a anunțat Zelenski.

„Câteva mii” de militari francezi ar putea fi desfășurați pentru a menține pacea în Ucraina după semnarea unui armistițiu cu Rusia, în cadrul „forței multinaționale” a Coaliției voluntarilor, a declarat marți seara Emmanuel Macron. „Nu vor fi forțe angajate în luptă”, ci „o forță de reasigurare”, a adăugat el la France 2.

Acestea sunt angajamentele asumate marți, la Paris, de cei 35 de membri ai coaliției voluntarilor – adică aproape toate țările europene, precum și Canada și NATO, la reuniune participând și Steve Witkoff și Jared Kushner, cei doi emisari-cheie ai președintelui american pentru Ucraina. „Asta nu înseamnă că vom ajunge automat la pace, dar pacea nu ar fi posibilă fără progresele realizate aici astăzi”, a estimat Jared Kushner. „Europenii și americanii sunt umăr la umăr, e important să începem anul așa”, a observat premierul britanic Keir Starmer.

Mai mulți lideri au profitat de ocazie pentru a-și exprima sprijinul față de prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, în fața revendicărilor lui Donald Trump privind Groenlanda. „Revine Danemarcei și Groenlandei, și numai lor, să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, au declarat într-un comunicat comun liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei și Regatului Unit.

Cu o zi înainte, prim-ministra daneză trăsese un semnal de alarmă: „Dacă Statele Unite ar alege să atace militar un alt stat NATO, atunci totul se oprește. Inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea construită de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”.

O garanție obligatorie

Semn al importanței acordate reuniunii, 27 de șefi de stat și de guvern (precum și președinta Comisiei Europene și secretarul general al NATO) au făcut deplasarea. Printre ei: cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și premierul canadian Mark Carney.

Garanția de securitate promisă de europeni va fi „obligatorie din punct de vedere juridic” și se va baza pe o forță internațională ale cărei efective totale și contribuția fiecărui stat urmau să fie stabilite, dar nu au fost comunicate marți seara – fie din lipsă de consens (premierul canadian Mark Carney a evocat necesitatea „ajustării unor detalii, ulterior”), fie pentru că acest lucru ar putea afecta „secretul militar necesar”, după cum avertiza luni un consilier al lui Emmanuel Macron. Se știe deja că unele țări vor prefera să ofere mai curând sprijin logistic – precum Italia, Polonia sau România – decât trupe la sol. „Câteva mii” de soldați francezi ar putea fi totuși desfășurați în Ucraina pentru menținerea păcii, a declarat Emmanuel Macron.

În plus, totul se înscrie în cadrul unui armistițiu care ar urma să fie încheiat cu Rusia… țară care a afirmat mereu că nu va accepta niciodată prezența soldaților din țări NATO pe teritoriul ucrainean, nici măcar ca forță de interpunere, cu atât mai puțin de descurajare.

Textul reprezintă o „declarație de intenție”, dar nu conține „decizii logistice și financiare concrete”, a insistat premierul polonez Donald Tusk, adăugând: „Cu toții ne-am dori măsuri mult mai concrete […], dar acest lucru necesită, evident, și bunăvoință din partea agresorului rus”.

Au fost discutate mecanisme de monitorizare a armistițiului sub conducere americană, precum și sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Turcia, membră a coaliției, va avea un rol activ pe componenta maritimă. S-a decis crearea unei celule de coordonare între ucraineni, coaliția voluntarilor și americani. Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, a insistat asupra dimensiunii economice ce trebuie dezvoltată pe viitor: „Vrem ca ucrainenii să poată găsi locuri de muncă, într-o economie robustă, astfel încât Ucraina să fie autonomă”, a subliniat el.

Convergență

Palatul Élysée a salutat „convergența” pozițiilor europene și americane cu ocazia acestui summit. O „forță multinațională pentru Ucraina”, analizată de mai multe luni sub egida Franței și Regatului Unit, va fi formată din țările voluntare ale coaliției.

Aceasta se va baza pe o „participare americană”, dorită de unele state europene, în special în materie de „informații și logistică”. Cu alte cuvinte: informații din spațiu – da; muniții provenite din uzine americane – da; dar nu „boots on the ground”, adică fără soldați americani pe teritoriul ucrainean. Prea riscant să fie atrași într-un conflict cu Moscova în cazul în care Vladimir Putin ar încălca armistițiul – așa cum i se mai întâmplă.

Președintele ucrainean, venit special la Paris, menține de câteva săptămâni un ritm susținut de contacte, cu numeroase schimburi menite să avanseze atât pe garanțiile de securitate, cât și pe ajutorul financiar pentru Ucraina sau pe negocierile în curs privind încetarea luptelor.

De la ultima întâlnire de la Berlin, pozițiile cu americanii s-au apropiat. Președintele ucrainean rămâne de altfel miercuri la Paris pentru a continua discuțiile cu Steve Witkoff.

Demascarea minciunii rusești privind un presupus atac ucrainean care ar fi vizat una dintre reședințele lui Vladimir Putin – recunoscută în cele din urmă de Donald Trump, luni – a contribuit la îmbunătățirea relației dintre Washington și Kiev. Eforturile președintelui ucrainean de a-și remodela executivul după un uriaș scandal de corupție i-au redat, de asemenea, legitimitatea atât în interiorul țării, cât și în fața liderilor străini.

„Probabil va trebui să facem compromisuri” pentru a ajunge la pace în Ucraina, a declarat cancelarul german Friedrich Merz după reuniunea coaliției voluntarilor. „Vom face tot posibilul, cu tenacitate, realism și luciditate, pentru a obține cel mai bun rezultat posibil, și anume un armistițiu stabil, o garanție de securitate solidă și o pace în Europa care să lege strâns Ucraina de europeni și pe care o vom construi împreună”, a adăugat el.

Planul de pace aflat în pregătire este negociat între ucraineni și americani, cu acordul europenilor. Rămâne ca americanii să-l „vândă” liderului de la Kremlin, care este însă departe de a renunța la proiectul său imperialist și intenționează să continue luptele și în această iarnă.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru