Criza dronelor rusești din Letonia: Primul-ministru și-a asumat eșecul și a demisionat, declanșând căderea guvernului de coaliție / Două drone rusești au intrat în spațiul aerian leton şi au explodat la o instalaţie de stocare a petrolului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prim-ministrul de centru-dreapta al Letoniei, Evika Silina, şi-a anunţat demisia în 14 mai, declanşând prăbuşirea guvernului său de coaliţie după ce două drone au trecut graniţa rusă şi au explodat la o instalaţie de stocare a petrolului.

Incidentele sunt similare cu cele în care două drone rusești s-au prăbușit la Galați în decursul ultimei luni de zile.

„Demisionez, dar nu renunţ”, a spus Evika Silina într-o conferinţă de presă la Riga.

Silina, din partidul de centru-dreapta Noua Unitate, a rămas fără majoritate de guvernământ în parlament, după ce partidul Progresiştii, de stânga, a anunţat că îşi retrage sprijinul.

Decizia a venit după demisia în 10 mai a ministrului Apărării din partea Progresiştilor, Andris Spruds, din cauza modului în care a gestionat incidentele legate de drone ucrainene rătăcite care au zburat în Letonia dinspre Rusia.

Ministrul apărării din Letonia, Andris Spruds, şi-a dat demisia duminică, după ce joi două drone ucrainene au pătruns dinspre Rusia în Letonia şi au lovit aici instalaţii de stocare a petrolului, relatează Reuters, transmite Agerpres.

Şefa guvernului leton Evika Silina a cerut demisia acestuia duminică dimineaţă, afirmând că sistemele anti-drone nu au fost implementate suficient de repede. Ea l-a numit pe colonelul Raivis Melnis din armata letonă în funcţia de nou ministru al apărării.

Letonia şi Lituania au solicitat NATO să-şi consolideze apărarea antiaeriană în regiune, după ce două drone au trecut graniţa rusă şi au explodat la o instalaţie de stocare a petrolului din Letonia.

Drone ucrainene deviate de la țintele din Rusia

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat duminică pe platforma X că dronele erau ucrainene şi că au pătruns în Letonia ca urmare a „războiului electronic rus care a deviat în mod deliberat dronele ucrainene de la ţintele lor din Rusia”.
Ca răspuns la incidentele cu drone, Ucraina ia în considerare trimiterea unor experţi pentru a contribui la consolidarea securităţii aeriene în statele baltice, a declarat Sibiga.

Letonia îşi consolidează apărarea anti-drone la graniţele sale cu Rusia şi Belarus, ca răspuns la dronele care pătrund în spaţiul aerian al ţării membre NATO, a declarat miercuri un oficial al armatei letone pentru agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Drone ucrainene au pătruns în spaţiul aerian al ţărilor baltice în ultimele săptămâni, provocând confuzie şi amplificând tensiunile cu Rusia într-un moment în care angajamentul SUA faţă de securitatea colectivă a NATO este pus sub semnul întrebării.

Ucraina, care a vizat porturile ruseşti de la Marea Baltică, a declarat că bruiajul semnalelor dronelor sale de către Rusia le-a făcut să devieze de la traiectoria lor de zbor.

Astfel de dispozitive sunt utilizate pe scară largă deopotrivă de Rusia şi Ucraina pentru a perturba traiectoria dronelor şi a rachetelor adversarului.

Două astfel de drone au explodat la un depozit de petrol din Letonia pe 7 mai. O alta a explodat într-un lac sâmbătă, după ce a pătruns fără să fie detectată în spaţiul aerian al ţării, fiind văzută de un pescar.

O dronă i-a forțat pe parlamentarii letoni să se adăpostească în subteran

O dronă care se apropia i-a forţat pe parlamentarii din capitala Lituaniei, Vilnius, să se adăpostească în subteran pe 20 mai, iar un avion militar NATO a doborât o alta dronă deasupra Estoniei pe 19 mai.

„Intenţionăm să desfăşurăm echipe de interceptare (a dronelor) în următoarele două săptămâni”, a declarat pentru Reuters Modris Kairiss, şeful Centrului de Competenţe pentru Sisteme Autonome al armatei letone, la un eveniment în marja conferinţei Drone Summit din Letonia.

Echipele vor fi formate din până la patru militari în vehicule de teren echipate cu drone kamikaze, care pot distruge dronele militare ce se apropie pe o rază de 10 km, a spus el.

Numărul acestor echipe care patrulează la graniţa de 400 de kilometri a Letoniei cu Rusia şi aliatul său, Belarus, este clasificat.

„Trebuie să creştem numărul unor astfel de echipe, dar trebuie să îl echilibrăm cu alte nevoi ale armatei. Dacă le plasăm la fiecare kilometru la frontieră, vom epuiza rapid toate resursele armatei”, a mai spus el.

Într-o declaraţie acordată Reuters, la un poligon militar unde Letonia testează cele mai noi tehnologii de drone în cadrul unui program NATO, Kairiss a declarat că doborârea dronelor militare în timp de pace este complicată, deoarece datele radar din ţările NATO sunt clasificate, iar partajarea lor cu soldaţii însărcinaţi cu distrugerea dronelor este anevoioasă.

O altă provocare pentru armata letonă şi pentru NATO în general este utilizarea tot mai mare a dronelor de mici dimensiuni, a spus Kairiss.

„Acestea sunt cu câţiva paşi înaintea sistemelor anti-drone. Detectarea şi interceptarea ţintelor mici este dificilă şi este marea provocare cu care ne vom confrunta cu toţii în curând”, a mai spus el.