Confruntare publică între ministrul Energiei și Fondul Proprietatea în jurul Hidroelectrica. Miza: miliardele de lei din profitul gigantului energetic

Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, și managerul Franklin Templeton (care gestionează portofoliul Fondului Proprietatea) s-au angajat într-o dispută publică fără precedent pe tema activității Hidroelectrica, companie strategică din energie la care ministerul deține 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea – 19,9%.

Controversa a plecat de la afirmația ministrului Popescu, care a cerut managementului Hidroelectrica – care produce energie electrică – să intre și în piața de furnizare a energiei către clienții casnici.

„Pe piaţa de energie electrică avem un mare producător, Hidroelectrica. Văd în continuare că nu intră pe piaţa clienţilor casnici. Trebuie să înveţe din lecţia aceasta de liberalizare la gaze naturale, pentru că la 1 ianuarie ne aşteaptă liberalizarea la energie electrică. E acelaşi fenomen, de ce să vând mai ieftin unui furnizor care să vândă la rândul lui mai scump unui consumator casnic, decât să nu vând eu direct la consumatorul casnic şi îmi asigur o maximizare a preţului. Evident că voi vinde mai mult decât i-aş vinde furnizorului. Văd şi acolo aceeaşi politică comercială proastă. Nu înţeleg acest lucru. Probabil că şi răbdarea mea are o limită şi probabil că dacă nu se schimba nimic vom lua măsuri”, a spus Popescu într-un interviu la Digi24, citat de Agerpres.

Câteva zile mai târziu, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments și manager de portofoliu al Fondul Proprietatea, l-a atacat public pe ministrul Popescu, spunând că ”este o încălcare gravă a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă în companiile de stat”. Mai mult, Meyer a arătat într-un comunicat de presă că „este inacceptabil să asistăm la aceleași practici care, cu ani în urmă, au condus Hidorelectrica în insolvență. Membrii Guvernului ar trebui doar să respecte și să asigure cadrul legal în care să se desfășoare în siguranță operațiunile de afaceri, fără a interveni în deciziile managementului. România are o istorie cu politicienii care influențează deciziile de zi cu zi de afaceri ale companiilor de stat, cu consecințe negative grave asupra rezultatelor financiare ale acestora.

Șeful Franklin Templeton și-a încheiat atacul la Virgil Popescu, recomandând Guvernului ”să se concentreze” pe listarea unui pachet de acțiuni al Hidroelectrica la bursă în primul semestru al anului 2021, conform planificării publice.

Virgil Popescu a reacționat dur la atacul lui Johan Meyer, arătând într-o postare pe Facebook că ”nu pot accepta să primesc lecții de bună-purtare și de guvernanță corporativă în contextul în care un acționar înțelege să „susțină” (sub ce formă nu reiese clar, dar cel mai probabil financiar) unul sau mai multe articole de presă dedicate companiei la care este acționar”. Ministrul Energiei a făcut trimitere la un advertorial plătit de Fondul Proprietatea pe un site media prin care cerea guvernului listarea la bursă a Hidroelectrica.

În plus, Virgil Popescu a mai scris că strategia Hidroelectrica de a plasa profiturile din ultimii ani în dividende plătite acționarilor (deci și Fondului Proprietatea) în detrimentul investițiilor ”este complet greșit, acest tip de politică este falimentar pe termen lung, iar interesul statului român și al românilor este să avem o companie puternică pe termen lung”.

Miza confruntării este una uriașă: destinația profiturilor realizate de companie (peste 1,3 miliarde de lei anual în 2018 și 2019, prognozat la 1,4 miliarde lei în acest an), dar și controlul asupra politicilor comerciale ale companiei.

Managementul Fondului Proprietatea își dorește ca cea mai mare parte a profiturilor de la companiile unde este acționar să fie distribuite sub formă de dividende, pentru a-și întări poziția și a-și atinge angajamentele luate față de propriii acționari. Tocmai de aceea, Franklin Templeton se opune deseori unor achiziții sau investiții majore făcute de companiile cu capital majoritar de stat la care Fondul Proprietatea este acționar, cum a fost cazul posibilei achiziționări a operațiunilor CEZ de către Hidroelectrica sau construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Motivul e simplu: orice asemenea investiție sau achiziție face ca profiturile să fie direcționate spre aceste investiții, în loc să fie distribuite acționarilor sub formă de dividende.

În plus, Fondul Proprietatea invocă și istoricul negativ al modului în care statul român – prin diferite ministere – s-a implicat în activitatea companiilor cu capital public. De altfel, Johan Meyer a amintit cazul contractelor cu ”băieții deștepți” care au dus la insolvența Hidroelectrica în 2012, la Romgaz – când s-a decis ca firma să acorde reduceri anumitor clienți, sau la Complexul Energetic Oltenia, care a continuat să furnizeze lignit clienților care nu erau capabili sau refuzau să își respecte obligațiile comerciale.

Pe de altă parte, ministrul Virgil Popescu împinge Hidroelectrica și Romgaz – principalii producători cu capital de stat de energie electrică și gaze naturale – să intre în piața furnizării, date fiind relațiile reci cu marii furnizori din aceste două piețe. Furnizorii de gaze și energie electrică au fost deseori acuzați că au profitat de reglementările guvernelor PSD începând din 2017, în detrimentul producătorilor.

Foto: Hidroelectrica / Facebook