Comisia Europeană îi cere lui Zelenski să menţină independenţa instituţiilor anticorupţie

 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut duminică o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după care ea a susţinut pe contul său de pe reţeaua de socializare X că Ucraina, ţară candidată pentru aderarea la UE, „a realizat multe pe drumul său european”, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres.

Discuţia survine în contextul adoptării marţi de către parlamentul de la Kiev a unei legi care plasează Biroul Naţional Anticorupţie (NABU) şi Procuratura Specializată Anticorupţie (SAP) sub autoritatea directă a procurorului general, care este numit de Zelenski.

Această lege, promulgată de preşedinte imediat după votul rapid din parlament, a provocat reacţii negative din partea Uniunii Europene, un susţinător cheie al Ucrainei în războiul cu Rusia, şi primele manifestaţii de amploare de când a început acest război în anul 2022.

Luat prin surprindere de aceste evoluţii, preşedintele Zelenski, care iniţial a invocat „interferenţele ruseşti” ca argument pentru limitarea independenţei celor două instituţii pe care le-a acuzat în plus de ineficienţă, pare să fi făcut acum un pas înapoi şi a propus o nouă lege, despre care a promis că „garantează independenţa NABU şi a SAP”.

În mesajul postat pe reţeaua X după discuţia de duminică cu preşedintele ucrainean, Von der Leyen a mai menţionat că Ucraina „trebuie să construiască pe aceste principii solide şi să menţină independenţa organismelor anticorupţie, care sunt fundamentale pentru statul de drept”.

„Ucraina poate conta pe sprijinul nostru pentru a realiza acest lucru”, a completat preşedinta Comisiei Europene, referindu-se la criteriile de aderare cerute de UE.

Potrivit unor surse diplomatice, în această discuţie telefonică Von der Leyen şi Zelenski au convenit ca noua lege propusă de acesta din urmă să fie „adoptată fără întârziere, chiar săptămâna viitoare”.

Conform aceloraşi surse, Von der Leyen a subliniat de asemenea că, odată realizate aceste modificări legislative, Ucraina va face progrese cu privire la „indicatorii relevanţi” care îi vor permite să primească noi fonduri din Mecanismul pentru Ucraina. Acest mecanism, denumit şi Facilitatea pentru Ucraina, este un fond stabilit la sfârşitul anului 2023 de statele UE pentru a oferi asistenţă financiară Ucrainei în războiul cu Rusia şi care este prevăzut cu o finanţare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.

Comisia Europeană a cerut alocarea a încă o sută de miliarde de euro în acest fond, în propunerea sa pentru bugetul multianual al UE aferent perioadei 2028-2035.

Tot duminică, preşedintele ucrainean a avut de asemenea o discuţie telefonică cu omologul său francez Emmanuel Macron, discuţie în care ei „au reafirmat importanţa luptei împotriva corupţiei, desfăşurată de instituţii independente şi pe deplin eficiente”, conform unui mesaj postat de şeful statului francez tot pe X.

„Am împărtăşit convingerea că ceea ce o distinge de Rusia astăzi este faptul că Ucraina rămâne, în ciuda războiului, o democraţie vibrantă şi că doreşte să continue să progreseze pe calea sa europeană”, a susţinut Macron, potrivit AFP.

„Am reafirmat sprijinul Franţei: vom continua să sporim ajutorul acordat Ucrainei şi presiunea asupra Rusiei. Aceasta trebuie să accepte în sfârşit un armistiţiu care să deschidă calea unor discuţii pentru o pace solidă şi durabilă, cu participarea europenilor”, a indicat preşedintele francez.