Cele „trei vieți” ale lui Sebastien Frey, fost coechipier cu Mutu: „Trebuia să fiu la Nisa în ziua carnagiului, dar a întârziat avionul”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sebastien Frey, fost coechipier al lui Adrian Mutu la Parma și Fiorentina, spune că a fentat în trei rânduri moartea. Ar fi trebuit să fie, printre altele, pe străzile din Nisa în momentul carnagiului din 2016, dar nu a mai ajuns pentru că a întârziat avionul.

Fost important portar la echipe precum Inter Milano, Parma sau Fiorentina, Frey a povestit pentru Corriere della Sera cum a fentat moartea în trei rânduri.

Ajuns la 46 de ani, fostul portar spune că viața l-a învățat „să fie recunoscător chiar și pentru suferință”.

„În viața mea am cunoscut suferința pe propria piele. Am trecut prin asta de trei ori. Prima a fost o durere fizică, a doua psihologică, a treia a afectat atât corpul, cât și mintea. Dar sunt recunoscător că am trăit toate acestea”, își începe Frey discursul pentru sursa citată.

Depresia și renașterea

După ce a suferit a doua accidentare importantă și după destrămarea căsătoriei, Sebastien a cunoscut latura întunecată a depresiei.

„Mă întorceam seara acasă și totul era gol și întunecat. Nu mai puteam dormi, copleșit de gânduri”, spune Frey.

„Am reușit să ies din această situație cerând ajutorul unui psiholog. Singur nu aș fi reușit. Nu vorbeam despre asta cu prietenii pentru că îmi era teamă că s-ar putea răspândi zvonul. La vremea aceea, lumea fotbalului nu era pregătită: aș fi fost tratat ca un bolnav, un slab”, continuă Frey.

Momentul renașterii l-a avut în prim-plan pe legendarul Roberto Baggio

„Eram în cantonament cu Fiorentina, nu mă simțeam sigur pe genunchiul meu, eram în criză. L-am sunat pe Roby (n.r. Baggio). El m-a inițiat în religia budistă. Mi-a schimbat viața. Mi-a oferit o perspectivă plină de luciditate”, transmite fostul internațional francez.

Cel mai dramatic moment a fost însă în 2019, când o boală autoimună l-a adus la un pas de prăpastie.

„Într-o dimineață m-am trezit și nu puteam să mișc decât capul. Restul corpului era imobilizat.

Medicul mă avertizase: «Poate fi mortal». Mă întrebam dacă într-adevăr sosise sfârșitul meu. Într-o zi, îi cerusem chiar și notarului să-mi întocmească testamentul. Din fericire, acesta a rămas sigilat”, adaugă Frey.

Ar fi trebuit să fie la Nisa în ziua carnagiului din 2016

Pe 14 iulie 2016, de Ziua Națională a Franței, un cetățean tunisian rezident în Franța a omorât 80 de persoane la Nisa cu ajutorul unui campion cu care a intrat în mulțime.

Frey își aduce aminte că ar fi trebuit să se afle la locul masacrului pentru a sărbători alături de prieteni. Nu a mai ajuns însă, iar asta pentru că avionul cu care a călătorit a avut o întârziere.

„Am riscat să mor și cu trei ani înainte (n.r. după boala autoimună), pe 14 iulie 2016, în ziua masacrului de la Nisa.

Ar fi trebuit să fiu acolo să sărbătoresc cu prietenii, dar m-a salvat o întârziere a zborului.

Toate aceste experiențe mi-au transmis ceva. Primul accident mi-a permis să cunosc budismul, al doilea m-a determinat să mă uit în interiorul meu. Boala, în schimb, m-a făcut mai sensibil și mai conștient de frumusețea vieții”, a conchis Frey, citat de Gazzetta dello Sport.

Sebastien Frey racconta i momenti più difficili della sua vita e la carriera calcistica https://t.co/Gopc7WTDMa

— Notizie Inter (@NotizieInter_it) April 22, 2026