Cele mai mari cinci provocări pentru economia mondială în 2025

Ce perspective și îngrijorări vor marca în 2025 economia mondială? Există anumite provocări, majoritatea legate de președintele ales al SUA Donald Trump și de instinctele lui protecționiste, arată o analiză Deutsche Welle.

1. Donald Trump 2.0 începe în ianuarie

Imprevizibilitatea va fi probabil caracteristica principală a anului 2025 și poate și mai încolo. Și se datorează aproape în totalitate unui singur om: Donald Trump, președintele ales al celei mai mari economii a lumii. Strategia lui, America First, va avea influențe majore cu mult peste granițele Americii.

Prosperitatea, globalizarea și soarta războaielor din diverse locuri vor fi decise în mare parte la Washington, D.C. Nu este ceva nou – noi sunt doar imprevizibilitatea și nivelul haosului care ar putea rezulta din deciziile luate de administrația Trump.

Acesta a pus sub semnul întrebării cooperarea internațională și și-a criticat aliații și pe NATO. Noi alianțe comerciale și o Americă izolată ar putea genera consecințe greu de cuantificat. Lipsa unei implicări ferme a SUA în politica mondială ar putea crea oportunități pentru țări precum China, India și Rusia – în plan militar, politic și economic.

2. Taxe vamale, războaie comerciale și prețuri mai mari

Mediul de afaceri preferă planificările, motiv pentru care amenințările cu majorarea taxelor vamale sunt atât de supărătoare. Trump folosește aceste măsuri pentru a pedepsi țări care au deficite comerciale cu SUA. În campania electorală din 2024, Trump a amenințat cu sporiri de taxe vamale de 10-20% pentru toate bunurile importate de SUA și de până la 60% pentru mărfurile chinezești deja din prima zi a noului său mandat.

Recent, el a vorbit de taxe vamale mai mari cu 25% pentru toate produsele din Mexic și Canada. Pentru importurile din China vor fi doar majorări de 10%. Mexicul a promis contra-măsuri, China ar putea face la fel. Premierul Canadei l-a vizitat pe Trump în Florida pentru a evita cu totul situația anunțată.

Majorarea tarifelor vamale este o veste proastă pentru afacerile cu lanțuri de aprovizionare globale. Noile taxe ar dăuna mai ales vecinilor Americii și ar pune capăt probabil Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA), un acord de liber-schimb încheiat în timpul primului mandat al lui Trump.

În prezent, aproximativ 80% din exporturile Mexicului și peste 75% din cele ale Canadei merg în SUA. Peste jumătate din importurile de fructe și legume ale SUA vin din Mexic. SUA importă zilnic cherestea și milioane de barili de țiței din Canada.

Într-un final, cumpărătorii americani s-ar putea trezi cu prețuri mai mari și cu rafturi goale. Unii spun că Trump folosește amenințarea taxelor vamale ca instrument de negociere, dar situația ar putea duce la răzbunări și escalada rapid într-un război comercial global.

3. Migrația nevăzută cu ochi buni în toată lumea

Migrația globală este o altă problemă majoră: lideri din lumea întreagă simt nevoia să arate că pot proteja granițele țărilor lor prin înăsprirea poziției față de migranți. Ceea ce va face lumea mai puțin deschisă și dinamică.

În timpul campaniei electorale americane, republicanii au promis în platforma lor să „desfășoare cea mai mare operațiune de deportare din istoria Americii”. O idee la care Trump a aderat imediat. Pe lângă deportări și acțiuni mai ferme la granița cu Mexicul, el s-a angajat, într-un interviu la începutul lui decembrie, să anuleze prevederea de acordare a cetățeniei americane oricărei persoane născute în SUA.

Președintele american nu are prea mare autoritate când vine vorba de migrația ilegală, dar propunerile sale în acest domeniu pot ajunge în fața instanței. El are puterea de a limita migrația legală, prin reducerea numărului de refugiați acceptați sau prin înăsprirea condițiilor de obținere a vizelor și a cărților verzi.

Renunțarea la imigranți sau deportarea lor ar putea afecta negativ piața muncii: culturile ar rămâne nerecoltate, antreprenorii ar putea alege alte țări pentru afacerile lor. Sigilarea graniței cu Mexicul va avea impact asupra migranților din America Latină, mai ales din țări precum Cuba, Haiti și Venezuela.

Şi UE a promis că va combate migrația ilegală. Italia încearcă să obțină procesarea refugiaților în Albania iar migrația va fi o temă majoră la alegerile anticipate din Germania, care se vor desfăşura în luna februarie.

4. Războaie în Ucraina, Orientul Mijlociu și în alte zone

Și în 2025, lumea se va confrunta cu mai multe conflicte armate care provoacă distrugeri și dezastre umanitare. Ele costă și bani care ar putea fi folosiți în alte domenii.

Trump susține că va pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în 24 de ore. El ar putea retrage sprijinul financiar care a ținut practic Ucraina pe linia de plutire în ultimii trei ani de la începutul invaziei ruse. Ucraina ar putea fi obligată la negocieri, având în vedere că America este principalul ei susținător.

Războiul Israelului împotriva Hamas din Fâșia Gaza și, mai recent, Liban continuă și s-ar putea extinde. În Asia, China continuă să pună presiuni pe Taiwan, care se teme de o invazie chineză.

Timp de decenii, puterea SUA a ținut lucrurile în echilibru. Dar Trump a pus și această implicare sub semnul întrebării. Dacă America nu-și va apăra aliații, se va alege praful de politica externă a ultimelor decenii. O astfel de nouă ordine mondială ar putea încuraja Iranul sau Coreea de Nord să testeze limitele propriilor acțiuni militare.

5. Vine momentul inteligenței artificiale?

Introducerea programului ChatGPT al OpenAI la sfârșitul lui noiembrie 2022 a dat startul folosirii extinse a inteligenței artificiale. În doar câteva săptămâni, programul avea 100 de milioane de utilizatori.

Până acum însă, inteligența artificială nu a schimbat cu adevărat viața lucrătorilor și a afacerilor obișnuite. Companiile au nevoie de reglementări privind cum și când să utilizeze IA – și să-și încurajeze angajații să o folosească la rândul lor.

Furnizorii serviciilor de inteligență artificială investesc acum masiv în centre de date puternice. Funcționarea acestora necesită cantități masive de electricitate. Microsoft se află în spatele planurilor de a reporni o centrală nucleară în Pennsylvania iar Google investește în reactoare nucleare de mici dimensiuni pentru a furniza energia necesară la centrele sale de date.