Ce nu trebuie să-ți scape din săptămâna care a trecut / Cinci evenimente mari și interpretarea lor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

G4Media vă prezintă principalele evenimente din săptămâna care a trecut și analize concise pentru fiecare dintre ele, pentru ca cititorii să le înțeleagă mai bine, dar și contextul în care au avut loc.

Aprobarea bugetului pe 2026, cea mai arzătoare problemă pentru România în momentul de față, pare că și-a găsit rezolvarea. Joi seara au avut loc în Parlament dezbaterile asupra proiectului de buget propus de Guvernul Bolojan, după ce liderii coaliției au convenit asupra amendamentului propus de PSD, ce privește introducerea pachetului de măsuri sociale care se ridică la 1,1 miliarde de lei.

Ilie Bolojan a decis ca banii să fie luați din drepturile bănești acordate de instanțe magistraților.

În cadrul dezbaterii, liderul PSD Sorin Grindeanu a ținut să precizeze că PSD n-a votat/aprobat absolut niciunul dintre amendamentele propuse de AUR. Cu toate acestea, PSD s-a așteptat ca AUR să îi susțină în comisia parlamentară unde s-a discutat amendamentul privind pachetul social propus de social-democrați, lucru care, evident, nu s-a întâmplat.

„N-am votat niciun amendament al AUR, repet, niciunul!”, a spus Grindeanu pentru a contracara speculațiile că social-democrații erau înțeleși cu extremiștii de la AUR să amendeze bugetul propuse de premierul liberal Ilie Bolojan.

În cadrul plenului reunit al Parlamentului, joi seara, premierul Ilie Bolojan a transmis că bugetul pe 2026 este construit pe o estimare prudentă a veniturilor statului. El le-a transmis primarilor că știe că sunt nemulțumiți în privința directivei care prevede reducerea cheltuielilor cu 10%, dar spune că „reducerile erau necesare”.

Războiul din Orientul Mijlociu a făcut ca prețul la combustibili și la gazele naturale să o ia razna.

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, apreciază, într-o analiză publicată joi, 19 martie, că motorina va atinge, în România, pragul de 10 lei/litru şi va avea un preţ mare tot timpul anului, chiar dacă războiul din Iran s-ar încheia mâine.

„În prezent, petrolul se tranzacţionează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe pieţele internaţionale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă. În baza trendurilor estimate (ţiţei Brent, motorină ARA), preţul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situaţia teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri şi preţul produselor petroliere ar scădea la nivelul preţului previzionat pentru ţiţei şi motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol şi 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026. Chiar dacă s-ar opri războiul şi preţul ţiţeiului ar scădea creşterea de preţ la pompă nu s-ar opri. Preţul motorinei ar creşte continuu încă minimum 3 săptămâni, depăşind preţul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea preţului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a preţului la pompă la motorină, până la sfârşitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru”, susţine specialistul.

Premierul Ilie Bolojan a avut, vineri, 20 martie, o discuție cu miniștrii Finanțelor și Energiei și cu reprezentanții altor instituții în legătură cu măsurile privind prețurile carburanților.

Premierul a precizat, într-o postare pe Facebook, că la începutul săptămânii viitoare vor fi definitivate soluțiile și a subliniat că plafonarea arbitrară a prețurilor poate conduce la penurie, iar o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de buget.

Vineri, 20 martie, preţul gazelor naturale în Europa se tranzacţiona în jur de 60 de euro pentru un megawatt.
În Europa, războiul din Iran a stârnit îngrijorări în rândul politicienilor, într-un context în care ţările se pregătesc pentru un şoc prelungit al preţurilor la energie.

Traderii de energie de pe întreg continentul european se aşteaptă la o vară volatilă, în timp ce se lucrează la reumplerea depozitelor de gaze înainte de iarna viitoare.

Chiar dacă cea mai mare parte a gazului care traversează în mod normal Strâmtoarea Ormuz se îndreaptă spre Asia, închiderea acestei căi navigabile ar putea afecta Europa, deoarece ambele regiuni se luptă pentru livrări globale mai mici de gaze lichefiate.

Peste o sută de procurori au cerut guvernului și președintelui Nicușor Dan să elimine din dosarele de evaziune expertiza financiară impusă de Înalta Curte pentru că prelungește durata dosarelor penale și generează costuri foarte ridicate.

Asociația de procurori AMASP a transmis miercuri către guvern, Ministerul Justiției și președintele Nicușor Dan un apel public de eliminare din dosarele de evaziune a expertizei financiare impuse de Înalta Curte. Procurorii arată într-un comunicat că expertiza financiară obligatorie prelungește durata dosarelor penale, generează costuri foarte ridicate și dă o importanță ”disproporționată” expertului fiscal.

„ În concret, ancheta penală este constrânsă să urmeze un tipar probator rigid, în care expertiza fiscală devine nu un instrument, ci un filtru obligatoriu, se creează o supradimensionare a rolului expertului, în detrimentul judecătorului și procurorului, care sunt titularii activității de interpretare și coroborare a probelor. Soluția care urmeaza să fie adoptată în cauză ajunge, în fapt, să depindă în mod disproporționat de concluziile expertului fiscal, în condițiile în care acestea pot fi la rândul lor contestate, nuanțate sau completate prin alte mijloace de probă ori prin expertize contradictorii”, se arată în comunicat.

Demersul a fost însușit de 118 procurori, care își desfășoară activitatea la parchete de la toate nivelurile – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchete de pe lângă curţi de apel, tribunale şi judecătorii –, precum şi de procurori din cadrul Parchetului European, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.

Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu au căzut de acord, luni, 16 martie, pe emiterea un aviz în cazul lui Alex Florenţa, care candidează pentru un post de şef adjunct al DIICOT, şi al lui Marius Voineag, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general.

Este pentru a doua oară când cei cinci membri ai Secţiei, plus ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, nu au reuşit să constituie o majoritate care să permită luarea unei decizii în cazul celor doi (aviz favorabil sau aviz negativ), ambii primind luni trei voturi „pentru” şi trei „împotrivă”.

În consecinţă, votul va fi reluat pentru o dată ulterioară.

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat, marţi, că procedura de numire în funcţiile de conducere din parchete va respecta calendarul legal, vor fi parcurse interviurile de la CSM, se va intra într-o reaudiere prevăzută de lege la

Ministerul Justiţiei şi la final propunerile vor fi înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.

Marinescu a subliniat că lipsa unui aviz favorabil din partea CSM nu blochează procedura, iar propunerile pot fi transmise în continuare şefului statului.

Întrebat cum s-a ajuns ca Marius Voineag, de la DNA, să fie propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general, iar Alex Florenţa pentru postul de adjunct la DIICOT, ministrul Justiţiei a explicat că atât el, cât şi preşedintele României, dar şi numeroşi actori publici au încurajat procurorii să se înscrie în procedură, iar cei care au considerat că îndeplinesc condiţiile au făcut acest pas.

Întrebat despre criticile venite din partea societăţii civile, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat că „unele persoane sunt criticate, altele sunt apreciate, trebuie întotdeauna să se ţină cont sau să fie respectată libertatea de exprimare”.

Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European (INTA) a dat joi undă verde acordului comercial UE-SUA şi a recomandat includerea unei clauze de suspendare a acestuia în cazul în care Washingtonul introduce noi tarife vamale la adresa ţărilor europene sau ameninţă integritatea teritorială a blocului comunitar.

Cu 29 de voturi pentru, nouă împotrivă şi o abţinere, acordul a trecut de primul vot necesar şi aşteaptă acum decizia finală în sesiunea plenară, programată în prezent pentru 26 martie, dar care ar putea fi amânată până la sfârşitul lunii aprilie dacă majoritatea grupurilor politice o solicită.

Textul convenit include o clauză de suspendare a acestuia în cazul în care preşedintele SUA, Donald Trump, introduce noi tarife vamale care vizează ţările europene sau pune la îndoială integritatea teritorială a blocului, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei din Groenlanda.

De asemenea, conţine o clauză de expirare în martie 2028 şi o perioadă de şase luni pentru a evalua orice măsuri pe care Washingtonul le-ar putea lua pentru a reduce tarifele vamale la derivatele din oţel şi aluminiu.
În plus, în ultimele săptămâni, deputaţii europeni au inclus o „clauză de intrare în vigoare” care ar permite amânarea acordului până la confirmarea tuturor elementelor sale.

Lucrările Parlamentului European privind acest acord au fost îngheţate de două ori în acest an: prima dată, din cauza ameninţărilor lui Trump de a anexa Groenlanda şi de a impune tarife vamale ţărilor europene care au trimis militari pe insula arctică şi, a doua oară, din cauza hotărârii Curţii Supreme a SUA care a anulat o parte semnificativă din tarifele vamale impuse de republican.