Ce este “Armata de Integritate” pe care Trump o vrea la urne in 2026? Experții explică pentru G4Media

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Peisajul politic din Statele Unite a fost agitat recent de o inițiativă extrem de controversată a Administrației Trump: formarea unei “Armate pentru Integritatea Alegerilor,” în contextul în care America se apropie de un ciclu electoral crucial pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului. Prezentat de Casa Albă ca o măsură necesară pentru a restabili încrederea publicului în procesul democratic, planul a declanșat o dezbatere aprinsă privind separarea puterilor în stat, rolul agențiilor federale și însăși definiția suprimării votului. Ce spun experții consultați de G4Media despre această inițiativă, pe care susținătorii o numesc o misiune de salvare a democrației, iar detractorii o percep ca potențialul ei sfârșit?

Informația pe scurt:

• Donald Trump vrea să creeze o “Armată pentru Integritatea Alegerilor” pentru scrutinul din 2026
• Planul include supravegherea secțiilor de vot și reguli mai stricte pentru alegători și votul prin poșt
• Democrații spun că inițiativa poate intimida alegătorii și favoriza republicanii
• Criticii afirmă că planul ar putea încălca Constituția, deoarece statele controlează alegerile
• Experții avertizează că măsura poate reduce încrederea publicului în democrația americană

Armată electorală

Președintele Donald Trump a anunțat duminică că republicanii plănuiesc să desfășoare o “Armată pentru Integritatea Alegerilor” în fiecare stat pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 2026, reluând acuzațiile sale conform cărora Statele Unite nu ar avea alegeri corecte.

Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, liderul de la Casa Albă a scris: “Palestinianul Chuck Schumer îl angajează pe Eric Holder, faimos pentru că a livrat arme cartelurilor mexicane sub administrația Barack Hussein Obama, ca parte a unui “Grup pentru Integritatea Alegerilor” condus de democrați, care, fără îndoială, va încerca să suprime alegătorii republicani și să interfereze în Alegerile noastre. Mai mult, Marc Elias, un avocat groaznic cu un palmares oribil, este de asemenea implicat. Acesta este același individ dezgustător care a fost responsabil pentru dosarul fals despre Rusia, provenit de la o națiune străină, pentru a se amesteca în Alegerile din 2016, pe care le-am câștigat într-o manieră istorică. Democrații sunt complet scăpați de sub control și nu le vom permite să amenințe integritatea Alegerilor noastre.

În timpul Alegerii mele Istorice din 2024, când am câștigat fiecare stat indecis (Swing State) și am câștigat decisiv atât votul Electoral, cât și pe cel Popular la diferențe mari, republicanii au avut o Armată pentru Integritatea Alegerilor în fiecare Stat pentru a păstra sfințenia fiecărui vot legal. Vom face același lucru din nou în 2026, dar va fi mult mai mare și mai puternică. Toți americanii ar trebui să își facă vocile auzite prin exprimarea unui vot. Fiți siguri că aceste Alegeri vor fi corecte!”

The Independent a scris că ocupantul Biroului Oval nu a oferit detalii despre cine ar face parte din această “Armată pentru Integritatea Alegerilor” sau cât de mare ar fi aceasta, dar a reamintit că, la alegerile din 2024, în urma cărora Trump a fost reales președintele Statelor Unite, Comitetul Național Republican a trimis mii de voluntari în întreaga țară pentru a monitoriza votul la urne sau pentru a asista în litigiile electorale prin intermediul unui program de voluntariat.

Postarea lui Trump a fost un răspuns la formarea de către democrați a unui grup de lucru pentru integritatea alegerilor, destinat identificării și reducerii amenințărilor la adresa alegerilor din SUA.

Liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a declarat luna trecută că democrații vor colabora cu fostul procuror general Eric Holder și cu avocatul specializat în drept electoral Marc Elias, care a ajutat Partidul Democrat să contracareze procesul intentat de Trump în 2020, pentru a sprijini acest efort.

“Donald Trump știe, partidul său știe, că riscă să piardă aceste alegeri din 2026, motiv pentru care lucrează non-stop pentru a înclina balanța în mod nedrept în favoarea lor,” a spus Schumer.

“Știm că unii de la extrema dreaptă vor încerca să măsluiască sistemul. Donald Trump a spus-o, a spus că nu poate câștiga alegerile decât dacă le măsluiește. Cam asta este ceea ce a spus,” a continuat liderul democraților din Senat.

În opinia lui Schumer, “Departamentul de Justiție al lui Donald Trump a încercat să pună mâna pe listele de alegători ale statelor. Oameni de dreapta au descins la birourile electorale din Georgia. Au făcut presiuni asupra oficialilor electorali din Arizona pentru a preda documente. Radicalii din mediul online amenință lucrătorii de la secțiile de votare, răspândesc minciuni despre frauda electorală, iar aici, în Congres, republicanii de extremă dreaptă încearcă să adopte Jim Crow 2.0 prin intermediul SAVE Act.” (Era Jim Crow se referă la o perioadă din istoria SUA, aproximativ de la sfârșitul anilor 1870 până la mijlocul anilor 1960, în timpul căreia un set de legi statale și locale au legalizat segregarea rasială. Aceste legi au fost concepute special pentru a priva cetățenii americani de culoare de dreptul la vot și pentru a impune o ierarhie rasială care îi retrograda la statutul de cetățeni de rangul al doilea).

“Aceste amenințări nu vor face decât să se intensifice pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor,” a spus Schumer, adăugând că “grupul nostru de lucru împotriva fraudei electorale reprezintă cel mai agresiv și coordonat efort de până acum pentru a ne asigura că alegerile noastre din această toamnă sunt corecte și protejate. Scopul grupului nostru de lucru este să se asigure că fiecare vot contează și că fiecare american poate participa la democrația noastră fără constrângeri, intimidări sau amenințări din partea lui Donald Trump sau a oricui altcuiva.”

Reamintim că midterm elections sau alegerile intermediare din SUA vor avea loc, conform Constituției și legislației federale, în prima zi de marți din noiembrie 2026. Ele sunt programate la jumătatea mandatului prezidențial și nu depind de voința președintelui în funcție.

La 3 noiembrie, americanii vor alege toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, aproximativ o treime din Senat (35 de mandate), numeroase funcții la nivel statal: guvernatori (în unele state), Congrese statale, procurori generali, secretari de stat etc.

În mod tradițional, alegerile intermediare sunt nefavorabile partidului președintelui. În majoritatea ciclurilor postbelice, partidul aflat la Casa Albă a pierdut locuri în Congres.

În 2026, miza este controlul Camerei Reprezentanților, al Senatului sau al ambelor. În acest moment, republicanii au 53 de mandate în Senat (unde majoritatea este de 51 de locuri), în timp ce democrații au 45 de scaune, iar independenții care votează de obicei cu democrații ocupă două locuri, respectiv Angus King și Bernie Sanders.

De asemenea, Partidul Republican are un control, e adevărat, extrem de fragil, și în Camera Reprezentanților, cu 218 de mandate față de 212 pentru democrați. Cinci locuri sunt vacante. Majoritatea în camera inferioară a legislativului american, unde sunt 435 de locuri, este de 218 mandate.

Dacă republicanii pierd una sau ambele camere, capacitatea președintelui Trump de a-și impune agenda legislativă ar fi sever limitată.

Déjà-vu

Potrivit celor de la The Independent, cea mai recentă postare a președintelui pe Truth Social despre integritatea alegerilor face parte din eforturile sale de lungă durată de a implementa mai multe reglementări privind votul și de a încerca să investigheze afirmații infirmate despre frauda electorală.

De exemplu, de la revenirea sa în funcție, în ianuarie 2025, președintele a semnat un ordin executiv care încearcă să restricționeze votul prin corespondență și care cere guvernului să creeze o listă a alegătorilor eligibili. El a cerut, de asemenea, Congresului să adopte legi federale privind obligativitatea actelor de identitate pentru vot și a încercat să determine statele conduse de republicani să redeseneze hărțile districtelor congresionale în favoarea partidului său.

În acest ultim caz, Trump și republicanii au primit recent un cadou nesperat de la Curtea Supremă. Într-o decizie luată cu o majoritate de 6-3, instanța supremă de la Washington a hotărât că o hartă electorală din Louisiana este neconstituțională deoarece statul a acordat o atenție prea mare rasei atunci când a trasat districtele de vot.

Judecătorii au decis că un district “minoritar-majoritar” din acel stat, unde majoritatea alegătorilor sunt de culoare, a încălcat așa-numita The Equal Protection Clause sau Clauza de Protecție Egală din Constituția americană, deoarece clasifică pe nedrept cetățenii în funcție de rasă.

Clauza de Protecție Egală, inclusă în al 14-lea Amendament al Constituției SUA, servește drept fundament juridic pentru drepturile civile, interzicând statelor să nege oricărei persoane “protecția egală a legilor.” În esență, aceasta obligă guvernul să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare.

Ca în multe probleme din Statele Unite, rasa este un considerent major în politică, spun analiștii. Conform unui raport Pew Research din iunie 2025, marea majoritate a alegătorilor de culoare sunt democrați, în timp ce republicanii sunt în general albi.

Desființarea locurilor cu majoritate de culoare ar putea însemna mai puțini democrați în Congres, ceea ce, la rândul său, ar putea oferi Partidului Republican și președintelui Trump un avantaj la urne.

Acest lucru ar putea explica de ce Trump a fost atât de entuziasmat în lauda sa față de decizia Curții Supreme. “Acesta este genul de hotărâre care îmi place,” a declarat liderul de la Casa Albă după anunțul venit de la instanța supremă.

Revenind la postarea lui Trump, jurnaliștii au scris că Constituția Statelor Unite oferă în mare măsură statelor puterea de a administra alegerile și de a stabili regulile acestora.

Negarea alegerilor de către Trump provine din afirmațiile sale că alegerile din 2020 au fost trucate în favoarea democraților, în ciuda faptului că experți în infrastructura electorală, audituri statale, judecători federali și membri ai propriei sale administrații au concluzionat că nu a existat nicio dovadă extinsă de fraudă electorală în alegerile pe care le-a pierdut.

Experții electorali au asigurat în mod constant alegătorii că alegerile din SUA au fost și sunt sigure, deși au mai existat sincope.

De exemplu, deși au existat câteva cazuri izolate de fraudă electorală ca urmare a votului prin corespondență, așa cum s-a întâmplat la alegerile primare din Carolina de Nord din 2018 (care au fost reluate după ce un consultant al candidatului republican a manipulat buletinele de vot absente), rata fraudei la vot în general în SUA este mai mică de 0,0009 la sută, conform unui studiu din 2017 al Brennan Center for Justice

La alegerile din 2024, Comitetul Național Republican a creat un program numit “Protect the Vote,” prin care cetățenii obișnuiți puteau să se înscrie pentru a supraveghea secțiile de votare în ziua alegerilor și pentru a observa sau raporta semne de activitate suspectă. De asemenea, au recrutat avocați pentru a ajuta în procesele legate de alegeri. Comitetul Național Republican a declarat că peste 160.000 de voluntari au participat în ultimul ciclu electoral.

Ce prevede propunerea

Comentatori de peste ocean au afirmat că propunerea administrației se concentrează pe desfășurarea unei forțe masive și coordonate pentru a monitoriza secțiile de votare din fiecare stat.

Președintele Trump a caracterizat această “armată” ca fiind o protecție împotriva a ceea ce el descrie ca fiind fraudă sistemică și rezultate “măsluite.” Un element central al acestei strategii este integrarea resurselor federale – în special Departamentul de Securitate Internă (DHS) și Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE) – pentru a consolida “supravegherea.”

Ordinele executive recente au vizat crearea unui registru național al alegătorilor și impunerea unor marcaje noi și stricte pentru buletinele de vot prin corespondență. Prin implicarea agenților ICE și a tinerilor “patrioți” recent recrutați, administrația susține că poate garanta că doar cetățenii eligibili participă la procesul electoral, “curățând” astfel un sistem despre care afirmă că este plin de inexactități.

În acest context, analiștii spun că inițiativa lui Trump nu este doar un apel pentru voluntari, ci o revizuire sistemică a modului în care puterea federală interacționează cu alegerile gestionate de state.

Componentele cheie ale acestui plan includ, printre altele:

Liste naționale de alegători: Instruirea Administrației Securității Sociale (SSA) și a DHS pentru a compila o listă centralizată a alegătorilor eligibili.

Votul desfășurat într-o singură zi: Comentatorii de peste ocean cred că o trecere înapoi la votul de o zi ar afecta probabil alegătorii din mediul rural, în special în statele swing care au rate ridicate de alegători ce votează anticipat. Mulți dintre ei l-au sprijinit Trump în alegerile din 2016, 2020 și 2024. (Votarea într-o singură zi nu a fost eliminată în întregime în Statele Unite, dar conceptul unei singure zile electorale ca opțiune exclusivă de exprimare a voturilor a fost completat de-a lungul anilor cu diferite forme de vot anticipat și de vot prin corespondență).

De asemenea, analiștii cred că votul într-o singură zi ar afecta în mod disproporționat alegătorii cu dizabilități, a căror participare la vot a fost stimulată în 2020 datorită votului prin correspondență.

Dovada prezentării cetățeniei: În acest moment, alegătorii americani nu trebuie să prezinte niciun act de identitate atunci când votează în unele state. Actul de identitate pe care americanii trebuie să-l prezinte pentru a-și depune buletinele de vot, dacă trebuie să facă asta, depinde de statul în care sunt înregistrați.

În prezent, 36 de state americane solicită alegătorilor să prezinte o formă de identificare la urne, fie obligatorie, fie la cerere, și unele care necesită documentare foto, conform National State Conference of Legislatures.

Dintre aceste state, 24 de state cer alegătorilor să prezinte un act de identitate care conține o fotografie, iar 11 state acceptă alte forme de identificare.

Restul de 14 state și Washington D.C. folosesc alte mijloace pentru a verifica identitatea alegătorilor.

În cele mai multe cazuri, alte informații de identificare furnizate la secția de votare sunt verificate comparativ cu înregistrările acelei persoane aflate la dosar.

Alegătorilor li se recomandă să verifice orele de votare din statul lor și dacă sunt înregistrați să voteze înainte de a vizita locația de votare.

Formele de identitate acceptate în mod obișnuit includ permisele de conducere, cărțile de identitate emise de stat și cărțile de identitate militare.

Susținătorii legilor de identificare a alegătorilor afirmă că ele sunt necesare pentru a preveni frauda electorală, nu scad prezența la vot și sunt populare în rândul alegătorilor.

Criticii acestei măsuri cred că planul lui Trump de a solicita “documente de cetățenie” și actul de identitate al alegătorilor ar putea afecta votanții care nu sunt albi, al căror acces la documente este mai dificil. Acest grup de alegători este în majoritate format din alegători care nu sunt albi și care se identifică ca independenți sau democrați

Restricții poștale: Administrația Trump cere Serviciului Poștal al SUA (USPS) să livreze buletine de vot prin corespondență doar persoanelor aflate pe lista federală și solicită imprimarea de “marcaje sigure” pe toate plicurile.

Planul de rezervă prin “Legea Insurecției:” Există temeri tot mai mari că administrația ar putea invoca Legea Insurecției (Insurrection Act) pentru a desfășura unități militare sau federalizate pentru a “restabili ordinea” la secțiile de votare, în cazul în care alegerile sunt considerate “dezordonate” sau “eșuate.”

Trump ar putea cere chiar anularea scrutinului, deși, din punct de vedere legal, președintele nu are puterea de a amâna sau anula alegerile. Constituția impune învestirea unui nou Congres la 3 ianuarie 2027, iar data alegerilor este stabilită prin lege federală. Deși statele administrează alegerile și pot ajusta proceduri în situații excepționale, nu există precedent pentru anularea sau amânarea alegerilor congresionale la nivel național.

SUA au organizat alegeri în mijlocul mai multor războaie: când britanicii au invadat în 1812 și când țara era în război cu ea însăși, în 1864. De asemenea, au avut loc alegeri în timpul celor două războaie mondiale, când milioane de americani luptau peste hotare.

Experții americani afirmă că modificările privind înregistrarea alegătorilor și accesibilitatea la vot în Statele Unite implică, în general, o combinație de guverne federale, de stat și uneori locale.

Astfel, Congresul are puterea de a adopta legi federale care reglementează alegerile, în special pentru birourile federale (președinte, vicepreședinte și Congres). De exemplu, în ceea ce privește legile privind înregistrarea alegătorilor, Congresul ar putea adopta legi care impun practici precum înregistrarea automată a alegătorilor sau înregistrarea în aceeași zi pentru alegerile federale. Acest lucru ar putea, de asemenea, să încurajeze statele să adopte aceste practici pentru alegerile statale și locale.

În ceea ce privește accesibilitatea la vot, Congresul poate standardiza practicile electorale, cum ar fi solicitarea de perioade de vot anticipat, votul prin corespondență sau transformarea Zilei alegerilor într-o sărbătoare federală.

De partea sa, președintele nu are autoritatea directă de a schimba legile electorale, dar poate pleda pentru reforme (pentru a determina Congresul să facă modificări legislative); poate emite ordine executive (de exemplu, pentru agențiile federale ca să promoveze înregistrarea alegătorilor prin oferirea de servicii de înregistrare a alegătorilor) etc.

De asemenea, trebuie spus că statele americane au responsabilitatea principală pentru organizarea alegerilor, ceea ce înseamnă că majoritatea modificărilor la înregistrarea alegătorilor și accesibilitatea la vot au loc la nivel de stat. De exemplu, unele state, precum Oregon și Colorado, au implementat votul universal prin corespondență. Alte state au introdus legi de vot restrictive care fac înregistrarea și votul mai dificile.

În sfârșit, trebuie spus că instanțele pot influența alegerile prin interpretarea legilor sau pronunțând decizii privind constituționalitatea acestora.

De exemplu, instanțele federale pot anula legile date de state care încalcă drepturile de vot federale, cum ar fi Legea privind drepturile de vot (Voting Rights Act) din 1965. Așa cum am menționat anterior, Curtea Supremă a scurcircuitat recent această lege.

De altfel, experții spun că trebuie să fim cu ochii pe disputele din tribunale. Deja, mai multe instanțe federale au anulat prevederi ale ordinelor executive ale administrației, în special pe cele care vizau interzicerea numărării buletinelor de vot care sosesc după ziua alegerilor. Organizații precum Centrul Brennan pentru Justiție au condus un val de litigii, afirmând că președintelui îi lipsește autoritatea legală de a rescrie regulile electorale.

“Armata reală sunt avocații,” a concluzionat Newsweek, vorbind despre luptele din justiție actuale și viitoare.

Opoziția critică planul

Criticii și apărătorii drepturilor civile au reacționat cu alarmă la anunțul lui Trump, considerând că “Armata pentru Integritatea Alegerilor” nu este o apărare a democrației, ci o campanie coordonată de intimidare a alegătorilor. Strategii democrați și experții juridici susțin că, de exemplu, prezența agenților ICE la secțiile de votare este concepută pentru a înfricoșa comunitățile minoritare și cetățenii naturalizați, suprimând astfel prezența lor la vot.

Criticii planului au făcut comparații cu era Jim Crow, unde “observatorii de vot” serveau adesea ca o barieră fizică pentru alegătorii de culoare.  Prin denumirea acestui efort drept o “armată,” administrația este acuzată că militarizează o datorie civică și transformă urna de vot într-un loc de confruntare.

În timp ce susținătorii văd o curățenie necesară a sistemului de vot, juriștii și analiștii politici subliniază câteva dezavantaje semnificative:

Excesul constituțional: Conform Constituției SUA, statele dețin autoritatea principală de a desfășura și reglementa alegerile. O “armată” mandatată la nivel federal sau un registru național încalcă, cel mai probabil, al 10-lea Amendament și drepturile stabilite ale guvernelor statale.

Potențialul de intimidare: Implicarea agențiilor de aplicare a legii, precum ICE, creează un climat de teamă. Populațiile vulnerabile ar putea alege să rămână acasă în loc să riste o confruntare cu agenții federali, chiar dacă au dreptul legal de a vota.

Haos administrativ: Încercarea de a implementa o listă națională de alegători și noi reglementări poștale cu doar câteva luni înainte de alegeri creează obstacole logistice masive. Experții avertizează că acest lucru ar putea duce la privarea accidentală de drepturi de vot pentru milioane de alegători legitimi, ale căror date ar putea fi învechite sau corelate incorect.

Erodarea încrederii: Criticii spun că, în mod ironic, deși planul lui Trump este promovat ca o modalitate de a crește “integritatea electorală,” efectul este invers. Prin afirmarea repetată că sistemul este defect și are nevoie de o intervenție, Administrația Trump poate afecta permanent încrederea publicului în legitimitatea alegerilor americane.

Ce spun experții

G4Media a stat de vorbă cu doi experți americani în procesul electoral, pe care i-a chestionat în legătură cu planul lui Trump privind “Armata pentru Integritatea Alegerilor” și în ce fel ar putea prezența agenților federali să schimbe tradiția americană a alegerilor gestionate de state?

Richard L. Hasen, profesor de drept și de științe politice, Director al Proiectului pentru Protejarea Democrației de la Facultatea de Drept a UCLA (University of California în Los Angeles), ne-a declarat: “Donald Trump încearcă, cel puțin, să îi convingă pe alegătorii americani că alegerile noastre nu sunt de încredere. S-ar putea să facă acest lucru pentru a delegitima victoriile democraților în cazul în care republicanii pierd controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului. Sperăm că nu este o tentativă de a încerca să interfereze cu modul în care vor fi desfășurate alegerile în noiembrie. Deoarece sistemul nostru este descentralizat, i-ar fi greu să interfereze.”

De partea sa, Jacob Neiheisel – profesor asociat în cadrul Departamentului de Științe Politice de la UB (University at Buffalo) – este de părere că “cel mai probabil motiv pentru care Trump ar putea dori să folosească o “Armată pentru Integritatea Alegerilor” este faptul că aceasta ar putea avea ca efect ținerea anumitor persoane departe de urne, oferind astfel, potențial, un avantaj republicanilor.

Prezența forțelor federale la urne nu este tocmai un fenomen nou în SUA, deoarece guvernul a staționat trupe la secțiile de votare din întreg Sudul în timpul Reconstrucției (și uneori și după aceea). Acestea fiind spuse, cred că majoritatea observatorilor au considerat multă vreme că țara a depășit acea perioadă. Și, deși există legi electorale federale, imaginea unui număr mare de observatori electorali coordonați de președinte readuce în minte nuanțe ale secolului al XIX-lea.”

Surse: The Independent, Newsweek, CBS News, MS Now, senate.gov, congress.gov, Facebook, Truth Social