Camera Deputaților a adoptat tacit inițiativa PNL de desființare a Secției speciale de investigare a magistraților / Proiectul va fi trimis Senatului, care este forul decizional

Camera Deputaţilor a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă iniţiată de PNL care prevede desfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie.

Termenul pentru dezbatere şi vot final era 26 aprilie şi a fost depăşit, iar, ca urmare, propunerea legislativă se consideră adoptată, a anunţat, marţi, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Senatului care este for decizional.

Un proiect similar al USR a mai fost adoptat, tot tacit, de Camera Deputaţilor pe 27 februarie (detalii aici).

Liberalii au depus pe 21 februarie la Parlament o inițiativă legislativă de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, despre care spun că reprezintă un instrument de presiune asupra magistraților și criticând faptul că procurorii acestei structuri nu sunt specializați pe anumite infracțiuni, ci trebuind să ancheteze de la cele mai simple până la cele mai complexe infracțiuni.

Inițiativa a fost semnată de liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, alături de viceliderii grupului liberal din camera, Ioan Cupșa și Gabriel Andronache.

Actul normativ prevede, pe lângă desființarea Secției speciale, că procurorii care activează în cadrul acestei structuri se vor întoarce la Parchetele de unde au venit, iar dosarele instrumentate de aceștia vor fi distribuite Parchetelor care au competența legală de a efectua urmărirea penală în cauză.

Potrivit inițiativei: 

• Art. I – Articolele 88 indice 1 – art. 88 indice 8 din legea nr. 304 / 2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
• Art. II – Punctul 45 al Art.I și Art. II, Art. III și ART. VI din legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, se abrogă.
• Art. III – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90 / 2018 publicată în Monitorul Oficial nr.862, Partea I, din 10 octombrie 2018, se abrogă.
• Art. IV – Punctele 3 și 4 ale Art. II din ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, se abrogă.
• Art. V – Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, revin la Parchetele la care își desfășurau activitatea înainte de a fi numiți sau delegați la această Secție.
• Articolul VI – Dosarele aflate în lucru, precum și cele aflate în arhivă, la Secția pentru Investigarea infracțiunilor din justiție vor fi trimise de îndată Parchetelor care au competența legală de a efectua urmărirea penală în cauză, după calitatea persoanei urmărite penal și după natura infracțiunilor. În cauzele în care instanțele de judecată au fost sesizate prin rechizitoriu, procurorii care acum intră în cauză vor participa în continuare la ședințele de judecată până la data la care vor fi înlocuiți de procurori de la parchetele competente, după intrarea în vigoare a prezentei legi.

”Criticăm lipsa de specializare și competența extinsă a acestei Secții, încălcarea principiului specializării având efecte negative grave cu privire la felul în care se desfășoară urmărirea penală (…) Procurorii Secției trebuie să se priceapă la toate: de la cele mai simple infracțiuni, cele mai comune, până la trafic de persoane, trafic de droguri, terorism, infracțiuni de corupție, proxenetism, infracțiuni economice grave. Principiul specializării nu se mai aplică, fără nicio rațiune, cu o lipsă elementară de logică”, arată inițiatorii în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit acestora, înființarea noii structuri a ridicat semne de întrebare, în special în ceea ce privește motivele înființării Secției. Ei arată că nu a existat și nu există o justificare suficientă și obiectivă pentru înființarea acestei noi structuri pentru investigarea tuturor infracțiunilor comise nu în cadrul sistemului judiciar, ci de către magistrați, adică oricare dintre infracțiuni și nu cele comise în Justiție, adică în legătură cu activitatea pe care o desfășoară magistrații.

”Nu există o răspândire largă a criminalității în rândul magistraților român i. de exemplu, în anul 2017, din 997 inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție sau asimilate, 6 au săvârșit faptele ca magistrați – trei judecători și trei procurori. Impactul înființării Secției este unul negativ în ceea ce privește încrederea publicului în sistemul de justiție penală și în sistemul judiciar românesc, judecătorii și procurorii par a fi ținta acestei Secții și că aparenta recunoaștere a existenței unui fenomen larg al corupției și criminalității în parchete și instanțe de judecată dăunează imaginii profesiei din România. Această Secție reprezintă o presiune în plus asupra magistraților, așa cum a fost subliniat acest lucru în nenumărate rânduri în organisme naționale și internaționale”, mai avertizează inițiatorii.

• Citește integral inițiativa legislativă și expunerea de motive: Prop desfiintare sectie anchetare magistrati.

O inițiativă legislativă similară a fost depusă și de USR încă din luna octombrie a anului trecut, imediat după înființarea Secției speciale de investigare a magistraților.

Foto: Inquam Photos / George Călin