Britanicii au făcut un experiment: cum e să trăiești dacă temperatura din casă ar fi de 10 grade / ”Sângele ajunge la creier mult mai lent. Capacitățile cognitive sunt afectate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Jurnalistul BBC James Gallagher a participat la un experiment pentru a înțelege cum reacționează corpul când este expus la 10°C. Temperatura pe care o atingem în case iarna dacă nu pornim încălzirea, notează Medifax.

„Pare o temperatură relativ blândă, dar corpul este supus unui stres considerabil”, explică Damian Bailey de la Universitatea din South Wales.

Gallagher intră într-o cameră climatizată la 21°C, îmbrăcat în pantaloni scurți și tricou. Un jet de aer rece începe să scadă temperatura treptat.

La 18°C: „Am încetat să mai transpir, iar părul de pe brațe mi s-a ridicat pentru a-mi izola corpul”, explică jurnalistul.

Optsprezece grade este punctul de cotitură. Sub această temperatură, corpul începe să-și apere temperatura internă.

Pe măsură ce temperatura scade, apar simptome noi. Degetele devin albe și reci. Tot sângele curge către organele vitale.

Corpul decide ce este dispensabil:

Degetele de la mâini și picioare

Urechile

Nasul

Obrajii.

Acestea sunt primele părți abandonate de fluxul sanguin.

La 11,5°C: „Simt primul fior. Sunt mușchii mei care vibrează pentru a genera căldură”, explică Gallagher.

La 10°C: Sângele ajunge la creier mult mai lent. Capacitățile cognitive sunt afectate. Jurnalistul are nevoie de mult mai mult timp pentru a rezolva un joc simplu de recunoaștere a formelor geometrice.

„Creierul primește mai puțin sânge, deci mai puțin oxigen și mai puțin zahăr. De aceea agilitatea mentală este afectată”, explică Bailey.

Când suntem expuși la frig moderat pentru o perioadă îndelungată, nu murim înghețați. Dar există consecințe serioase pentru sănătate: Căile respiratorii: Respirarea aerului rece pentru o perioadă de timp poate irita căile respiratorii și plămânii. Agravează afecțiuni precum astmul sau bronșita.

Inima: Pe vreme rece, inima bate mai repede și tensiunea arterială crește. Crește riscul de atac de cord. Acesta este unul dintre motivele pentru care atacurile de cord sunt mai frecvente iarna.

Sângele: Se îngroașă, devenind „un pic ca melasa”, explică Bailey. Crește riscul de obstrucție venoasă.

Femeile tind să simtă mai mult frigul decât bărbații. Cauza este estrogenul, un hormon care reglează vasele de sânge periferice.

Accelerează vasoconstricția (închiderea venelor). Determină răcirea mai rapidă a mâinilor și picioarelor.

BBC oferă câteva recomandări practice:

Haine adecvate: Purtați haine care izolează bine împotriva frigului, de exemplu lână.

Mănuși și șosete: Este mai important să purtați mănuși și șosete calde decât o pălărie. Dar dacă aveți o pălărie, cu atât mai bine.

Alimentație: Consumați alimente bogate în carbohidrați.

Mișcare: Nu stați pe canapea. Încercați să vă mișcați pentru a genera căldură.