BREAKING | Lovitură dură pentru sistemul bancar: Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei / Sunt acuzate de manipularea ROBOR / Mai multe bănci și BNR au respins deja acuzațiile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Lovitură dură pentru sistemul bancar: Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Acestea sunt acuzate de manipularea indicelui ROBOR. Mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile.

Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

Dan Suciu, purtătorul de cuvântul al Băncii Naționale, a transmis că decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR: ”În privința practicilor invocate de Consiliu, înțelegem că decizia va fi contestată în instanță și se va clarifica cu această ocazie”, a mai spus acesta.

Mai mult, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a respins într-o conferință de specialitate, ideea că ROBOR a crescut din cauza unei înțelegeri a băncilor, ci a explicat faptul că indicele a evoluat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie stabilite de BNR.

„Nu doar în România au crescut dobânzile, ci și în Cehia, Ungaria, Polonia. Dacă ne uităm la FED și BCE, peste tot dobânzile de piață au crescut. Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile”, a afirmat Popa citat de Digi24.ro.

„ROBOR a crescut pentru că BNR a crescut dobânda-cheie”, a mai spus acesta. Reprezentantul BNR a susținut că majorarea ROBOR a fost consecința directă a politicii monetare adoptate pentru combaterea inflației, a mai spus Cristian Popa citat de Digi24.

• ”ROBOR-ul a crescut în mare parte pentru că Banca Națională a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația. Avem un mandat de stabilitate a prețurilor. Toate băncile centrale au crescut dobânzile răspunzând la presiuni inflaționiste”, a spus oficialul. Acesta a avertizat că punerea sub semnul întrebării a modului în care BNR își exercită atribuțiile poate afecta independența instituției. „Aceasta este o superputere a băncii centrale, să stabilească dobânzile, pentru că doar așa putem contribui la stabilitatea prețurilor”, a adăugat Popa.

În luna mai, Economedia arăta că guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a respins premisele anchetei Consiliului Concurenței, avertizând că orice concluzie care implică creșterea ROBOR drept practică neconcurențială vizează, implicit, deciziile de politică monetară ale BNR.

Întrebat direct dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, răspunsul guvernatorului a fost scurt: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere”.

Isărescu a rezumat apoi ce a înțeles din ceea ce a ieșit în spațiul public: „Că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i apese mai tare pe debitori”.

Replica sa a fost la fel de directă: „Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară”.

știre în curs de actualizare

Comunicatul integral al Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Amenzile au fost aplicate astfel:

● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;

● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;

● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;

● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;

● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;

● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;

● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;

● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;

● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;

● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;

● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.

Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene ‎sectoriale.

”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autoritățile de concurență au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacție la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite. Cu toate acestea, în urma acestei investigații, autoritatea de concurență a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing.

Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

Reamintim că legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Decizia Consiliului Concurenței va fi publicată pe pagina web a instituției, după eliminarea informațiilor confidențiale.

Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.