ANALIZĂ Grindeanu, acest Sorin Sărăcie de la Metrorex / Cum a gestionat PSD situația de la metrou: tăieri de subvenții, austeritate și scumpiri de bilete / Plus: metroul bucureștean, aruncat în lupta cu Nicușor Dan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), a semnat în ultima sa zi de mandat un ordin prin care aprobă solicitarea Consiliului de Administrație de la Metrorex de a crește prețul biletelor la metrou de la 5 la 7 lei. Precedenta creștere de preț a avut loc în urmă cu doi ani, la 1 ianuarie 2025.

Tariful pentru o călătorie a crescut atunci de la 3 lei la 5 lei. Dublarea prețului biletului s-a produs, așadar, în ultimii doi ani, pe fondul reducerii drastice a subvenției acordate de stat acestei companii neperformante, care nu poate supraviețui fără ajutor din cauza costurilor uriașe de operare, ca peste tot în Europa, de altfel.

Numai că tranziția de la un Metrou care funcționa cu peste jumătate din buget (53% în 2023) din banii de la bugetul central către un Metrou care funcționează într-o proporție semnificativ de mare pe bază de fonduri proprii (doar 38% subvenție în 2026) — deci scumpind semnificativ prețul unei călătorii — s-a făcut sub ministrul PSD Sorin Grindeanu. Succesorul său, tot de la PSD, a continuat politica de austeritate asumată, de altfel, prin PNRR în cazul companiilor cu pierderi.

La o analiză atentă a situației bugetare de la Metrorex, rezultă că miniștrii PSD, puși în fața unei realități economice dure, au acționat identic cu modul în care premierul Ilie Bolojan procedează la nivel macro pentru a stabiliza finanțele țării. Și ei au fost nevoiți să recurgă la tăieri masive de subvenții, adică de cheltuieli de la bugetul de stat, transferând costurile de funcționare pe umerii bucureștenilor. Pe când era ministru la Transporturi, liderul PSD Sorin Grindeanu a explicat că nu este corect ca un român din Botoșani sau Timișoara să plătească pentru transportul cu metroul al unui bucureștean.

În realitate, actualul lider al PSD s-a folosit la vremea respectivă de tăierea subvenției către Metrou ca de un instrument de presiune politică și administrativă în lupta cu primarul Nicușor Dan. Grindeanu a insistat la vremea respectivă ca Metroul să fie transferat de la Ministerul Transporturilor la Primăria București. Un nonsens, deoarece Primăria Bucureștiului nu dispune nici ea de fonduri proprii, ci depinde de fondurile transferate de la bugetul central, astfel că Metroul ar fi fost subvenționat în continuare tot din banii cetățenilor din Botoșani sau Timișoara, cu singura diferență că înjurăturile pentru scumpirea biletelor și le-ar fi încasat primarul Capitalei, nu Ministerul Transporturilor.

Sub presiunea Comisiei Europene pentru a reduce deficitul bugetar, Guvernul a trebuit să taie cheltuielile neproductive. Metrorex, fiind o companie care an de an cerea tot mai mulți bani pe fondul creșterilor salariale (negociate de sindicatul condus în trecut de pesedistul Ion Rădoi), a fost pusă prima pe lista de eficientizare forțată.

Cine poartă responsabilitatea?

Deși decizia administrativă de tăiere a venit din partea actualei coaliții (PSD-PNL), situația este rezultatul unei acumulări: fostul ministru al Transporturilor (Sorin Grindeanu) a refuzat să mai acopere găurile financiare fără o scumpire a biletelor, Ministerul Finanțelor a plafonat sumele pentru transportul feroviar urban sub nivelul inflației, iar managementul Metrorex nu a reușit să reformeze compania în perioadele de stabilitate, rămânând vulnerabilă la aceste tăieri.

Rezultatul a fost că Metrorex s-a trezit într-o situație de tipul „ori scumpim biletul, ori oprim trenurile”, deoarece subvenția primită în ultimul exercițiu bugetar nu mai acoperea nici măcar factura la curent și mentenanța de bază.

Pentru a avea o idee despre costurile uriașe de operare ale metroului bucureștean, iată câteva cifre: Metrorex estimează că are nevoie de 1,21 miliarde lei pentru a funcționa în siguranță, însă statul a prevăzut inițial doar aproximativ 761 milioane lei. Fără scumpirea biletelor, compania ar înregistra o pierdere de peste 451 milioane lei doar în 2026. Cheltuielile cele mai mari sunt cele cu personalul, peste 1 miliard de lei, în creștere cu 6% față de 2025. Între timp, din cauza scumpirilor la energie, s-au înregistrat creșteri de peste 30% la mentenanță și utilități. Adăugați la toate acestea datoriile masive către furnizori (Alstom pentru mentenanță).

Așadar, creșterea de tarife la metroul bucureștean, gestionat în ultimii cinci ani de miniștri PSD, putea fi evitată doar dacă statul ar fi subvenționat în continuare integral cheltuielile de operare ale companiei, ceea ce miniștrii PSD au refuzat, cu argumentul că nu e corect ca toată țara să plătească pentru bucureștenii care circulă cu metroul. Suplimentar, politica de austeritate a guvernului Bolojan și presiunea de a reduce deficitul au reprezentat un argument suplimentar pentru tăierea subvențiilor de la companiile de stat de tip „gaură neagră”.

Apoi, creșterea de prețuri mai putea fi evitată dacă administrația Metrorex (aflată în subordinea Ministerului Transporturilor – PSD) ar fi redus cheltuielile și ar fi crescut veniturile alternative (spații publicitare, de exemplu), dar acestea reprezintă totuși un procent nesemnificativ din bugetul companiei.

N-ar fi exclus, totuși, ca majorarea de tarif aprobată de ministrul PSD al Transporturilor, impusă de o realitate economică dură ( și anume că metroul risca să intre în colaps operațional ) să aibă și o componentă politică, la fel ca în războiul cu Nicușor Dan. Puțini bucureșteni vor realiza că dezastrul din ultimii ani de la Metrorex este responsabilitatea PSD, care a gestionat direct, prin miniștrii săi, această companie în ultimii cinci ani. Cei mai mulți vor înjura fie Primăria Capitalei și pe Ciprian Ciucu (deși nu are nici o treabă), fie Guvernul condus de Bolojan pentru „scumpiri și tăieri”.

În realitate, așa cum spuneam la început, Sorin Grindeanu este, cum ar zice pesediștii, un „Sorin Sărăcie” pentru Metrorexul bucureștean.