Ana Blandiana: „Singura noastră armă de apărare a statului de drept este votul! Este târziu, dar nu prea târziu”

Poeta Ana Blandiana, una dintre cele mai puternice voci ale luptei pentru libertate, a transmis pe Facebook un mesaj pentru apărarea statului de drept printr-un vot pentru partidele proeuropene, în contextul deciziei Curţii Constituţionale de a renumăra voturile de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, transmite News.ro.

„Abia după aberanta decizie a Curţii Constituţionale am înţeles că adevăratul scop al tuturor întâmplărilor de necrezut din ultimele zile a fost declanşarea haosului, scoaterea vieţii publice din România în afara raţionalităţii”, a scris Ana Blandiana.

Ea a punctat: „Instituţiile care ar fi trebuit să apere statul de drept şi nu şi-au făcut datoria se dovedeşte acum că se întorc pur şi simplu împotriva lui şi a Europei de care suntem legaţi prin el. Nu ne rămâne decât să-l apărăm noi şi singura noastră armă de apărare este votul. Dacă toţi cei care n-au venit până acum la vot vor veni şi vor vota partidele care au fost întotdeauna proeuropene, vom fi mai mulţi decât cei cu creierul spălat de TikTok. Este târziu, dar nu prea târziu”.

Ana Blandiana este şi primul scriitor român laureat al Premiului Prinţesa de Asturia pentru Litere 2024, această distincţie însemnată reprezentând o confirmare a importanţei literaturii sale atât pentru cititorii din toata lumea, cât şi pentru critica de specialitate. Scriitoarea a fost omagiată miercuri la Institutul Cervantes.

Ana Blandiana (nume literar al Otiliei Valeria Rusan, născută Coman) este autoarea a şaisprezece volume de versuri, două volume de nuvele fantastice, un roman şi douăsprezece volume de eseuri, publicate în limba română începând din 1964, reeditate în ultimii ani în numeroase ediţii, şi a peste o sută de volume apărute în douăzeci şi opt de limbi.
 

Înainte de 1989, literatura Anei Blandiana a fost subiectul unor interdicţii de publicare: 1959-1964,1985,1988-1989.
 

După 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Roman, al cărui preşedinte devine între 1990 şi 2004 (apoi, preşedinte de onoare).
 

Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001.

Fondatoare (împreună cu Romulus Rusan) şi preşedintă a Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliu Europei, la Sighet, primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume.

 Este membră a Academiei de Poezie Stephan Mallarmé Academiei Europene de Poezie şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
 

Este laureată a mai multor premii naţionale şi internaţionale, printre care Premiul Internaţional Herder 1982, Premiul Naţional de Poezie 1997, Premiul Internaţional Vilenica 2002, Premiul Internaţional Acerbi 2005, 

Premiul „Poetul European al Libertăţii” 2016, Premiul Griffin 2018, Cununa de Aur Struga 2019, Premiul Prinţesa de Asturias pentru Literatură 2024.