Amendamente la CATUC: cum se vede raportul dintre autorități și investitori (Articol susținut de Asociația Investitorilor de Real Estate din România)

Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) apreciază faptul că noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) include reglementarea, la nivel instituțional, a negocierilor de bună credință între investitori și autoritățile publice, cel mai probabil, în ceea ce privește proiectele complexe. În plus, Irina Dimitriu, Head of Real Estate, Partener Reff & Asociații/Deloitte Romania, subliniază că: „Rugămintea noastră către legiuitor este să meargă chiar mai departe, eventual în normele de aplicare, și să seteze mai clar cadrul de negociere: ce se poate negocia, care sunt limitele, care sunt drepturile și obligațiile părților”.

Președintele AREI Dennis Selinas pledează pentru cooperarea dintre investitori și autorități, pe care o caracterizează drept limitată în momentul de față. „Construirea unui parteneriat puternic si asigurarea unui dialog constant între autorități și investitori reprezintă un beneficiu atât pentru dezvoltarea orașului, cât și pentru locuitorii orașului și afacerile din comunitate. Atunci când apare un dezechilibru în această cooperare, chiar și statul este afectat pentru că are venituri mai mici din taxe și, în consecință, bugete limitate pentru investițiile în spațiile publice, transport în comun, școli, spitale și altele”, a declarat Dennis Selinas.

Iar solicitarea AREI de luare în calcul a propunerilor formulate de investitori este susținută și de alte organizații reprezentative ale mediului de afaceri din România. Întâi a fost vorba Asociația Oamenilor de Afaceri din România, care a trimis o scrisoare deschisă autorităților, iar, de curând, și membrii Federației Patronatelor Societăților din Construcții au adresat un demers Guvernului în acest sens. În scrisoarea deschisă a acestora se arată că: „Pentru adoptare, acesta (CATUC – n.r.) încă reclamă o analiză atentă și găsirea unui echilibru între așteptări și solicitări legitime ale mediului de afaceri și autorităților avizatoare, între dreptul investitorilor/proprietarilor de a construi, interesul public și obligația de a nu fi afectați nici cei care realizează dezvoltări imobiliare, nici ceilalți membri ai comunităților locale, care au sau își doresc o locuință.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Nu doar oamenii de afaceri vor o cooperare între autorități și dezvoltatori. Arhitecta Michaela Gafar din Ordinul Arhitecților din România își dorește ca aceasta să aibă loc, dar momentan crede că: „Negocierea dintre investitori și administrație la noi nu există. Peste tot există în lume această negociere. De exemplu, la francezi, când se construiesc imobile sau ansambluri rezidențiale, este impus să existe o cotă de locuințe sociale… Aceasta este o servitute. Bine, ți-o impun în calitatea mea de administrație, dar ce îți dau în schimb pentru asta? Îți impun să ai grijă de casa ta care este monument istoric – că tot ne plângem că astfel de clădiri cad în paragină. Dar reabilitarea și restaurarea unei astfel de case sunt mai costisitoare decât o casă nouă, iar pe investitor îl costă foarte mult. În Franța, dacă ai o casă monument istoric, tu plătești reabilitarea și consolidarea ca pentru o casă obișnuită, iar diferența ți-o plătește statul, pentru că orașul a pus o servitute asupra bunului tău. Tu n-ai nevoie ca acea casă să fie monument istoric, are acest statut pentru memoria orașului, pentru memoria țării, ca să se bucure și alții de ea. Noi avem doar grevări, obligații, dar niciun fel de ajutor de la stat. E foarte ușor să ceri când tu nu dai nimic”, punctează Michaela Gafar, subliniind și că în domeniul imobiliar, nici investițiile de tip parteneriat public – privat nu se fac în România.

Pe de altă parte, Robert Ioniță, General Counsel NEPI Rockcastle și membru fondator AREI, detaliază: „Cooperarea dintre autorități și investitori este una critică, nu doar pentru investitori, ci și pentru autorități. O să ilustrez cu un exemplu concret al unei colaborări de succes. Ultimul nostru proiect din România, deschis în octombrie: Promenada Craiova. O investiție de 135 de milioane de euro, din care 10 au fost alocate construirii unei șosele care conecta două cartiere importante ale orașului, ceea ce înseamnă mult raportat la bugetul unei localități secundare. Artera este deja una dintre cele mai importante din Craiova. Iar colaborarea cu autoritățile locale a fost exemplară. Estimăm că acest proiect va genera peste 1000 de locuri de muncă. Plus că în decurs de 10 ani valoarea investiției se va întoarce în bugetele locale și centrale sub forma impozitelor pe profitul realizat de comercianții din centrul comercial, impozitele pe salarii, TVA. Acesta fiind impactul direct, la care se adaugă taxele de autorizare,  taxele aferente fazei de construire etc”, oferă Robert Ioniță un exemplu de bune practici în ce privește colaborarea dintre autorități și investitori.