„Dacă îți faci fântână în curte, riști închisoare” / Cum se rostogolește un fake-news pe rețelele de socializare / Ministra Mediului dă lămuriri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ministerul Mediului a pus în transparență, pe 18 iunie, proiectul de lege care înăsprește sancțiunile pentru diverse infracțiuni de mediu. Legea transpune o directivă europeană. Imediat după publicarea textului viitorului act legislativ, pe rețele sociale au apărut reacții. Cele mai multe sunt legate de prevederile din proiect legate de resursa de apă și, majoritatea, sunt fakenews. 

„Zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta. Asta vrea să legifereze ministrul USR al Mediului.… ”, spune Claudiu Târziu, europarlamentar și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, într-o postare pe Facebook.

Postarea sa s-a viralizat repede pe rețeaua socială.

„În opinia mea este inacceptabil să existe posibilitatea trimiterii în penitenciar a unor oameni pentru acesul la apă. Apa este vitală pentru om, iar ea ar trebui să fie asigurată tuturor. România este o țară bogată în ape, iar apa nu e un lux pentru noi. Și-atunci este foarte ciudat să ameninți cu detenția un om care își sapă o fântână, sau pe cineva care își udă grădina cu apa dintr-un râu”, explică Claudiu Târziu, pentru G4Media, postarea sa.

Nu a fost singurul. Sunt zeci de postări în care se spune același lucru.

Capturi Facebook

Ca să fie mai convingători, unii au apelat la inteligența artificială. Postarea unui utilizator Facebook, cu o imagine creată cu AI, în care mai mulți polițiști pun un număr de înmatriculare pe o fântână sub privirile disperate ale proprietarilor, a fost redistribuită de câteva mii de ori,

Amploarea fenomenului este atât de mare, că a fost nevoie de intervenția ministrului Mediului. Diana Buzoianu a explicat, într-o postare pe Facebook, ce schimbări aduce noua lege.

„Proiectul de lege prevede sancțiuni mai grave pentru diverse infracțiuni de mediu.

Este definită, fix conform definiției din directiva europeană care trebuie transpusă, captarea ilegală a apei subterane și de suprafață acolo unde sunt susceptibile să apară DAUNE SEMNIFICATIVE pentru corpul de apă.

Adică, ați ghicit, nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau o fântână, ci la cazuri, de exemplu, industriale de folosință ilegală a apei unde corpul de apă ar putea ajunge, de exemplu, să sece din cauza captării ilegale”, explică Diana Buzoianu.

„Doar că mișcările extremiste iau acest proiect de lege în transparență, îl ambalează în 100 de minciuni pe minut și apoi cer public să fie retras proiectul”, adaugă ea.

Proiectul de lege oricum va putea fi adoptat doar de un Guvern cu puteri depline, mai spune Diana Buzoianu.

„Eu am pregătit proiectul astfel încât România să nu primească amenzi de zeci de milioane de euro anual dacă nu transpunem o directivă europeană corectă.

 În orice caz: nu, nu se bagă la închisoare agricultorii. Nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, susține Diana Buzoianu.

Fântâna din curte, fără restricții legislative, cu anumite limite însă

Utilizarea resurselor e apă ale României este legiferată de Legea apelor nr. 107/1996. 

Ce prevede actul normativ la Articolul 9 alin. (2):

„Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri/secundă, exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriilor proprii.”

Ceea ce înseamnă că utilizarea apei dintr-o fântână pentru consumul propriei gospodării este permisă fără autorizație de gospodărire a apelor, în anumite limite, legate de debit.

Pentru o fântână din curte, pentru.uz gospodăresc,nu este necesară autorizația de construire, întrucât Legea construcțiilor 50/1991, prevede excepții pentru anumite lucrări de mică amploare și instalații gospodărești. 

Amplasarea unei fântâni trebuie, însă, să respecte Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, care prevăd distanțele minime față de sursele de poluare (fose septice, platforme de gunoi, grajduri etc.).

Ce modificări aduce noua lege, cu privire la resursa de apă

Legea pusă în transparență nu modifică preverile actuale din Legea Apelor privind folosirea apelor de suprafață pentru uzul gospodăresc. Rămâne în continuare gratuită și fără a avea nevoie de avize și autorizări, fântâna de uz gospodăresc, care are un debit mai mic de 0,2 litri/secundă. 

Proiectul introduce un termen nou. 

„Captarea apelor” înseamnă extragerea apei prin foraje, drenuri ori alte mijloace tehnice, pentru consum uman, irigații, agricultură, industrie, energie sau alte utilizări economice ori sociale – scrie în proiectul de lege. 

Și sunt prevăzute și pedepse pentru captarea ilegală. Introduce pedepse pentru „captarea” apei. 

„Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani fapta care constă în captarea apelor de suprafață sau subterane, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, dacă fapta este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane.”

Dacă daunele chiar se produc, pedeapsa crește la 2-7 ani, iar dacă sunt daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, la 3-10 ani.

Ce modificări aduce proiectul legislativ la Legea Apelor

Art. VI – Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se  completează după cum urmează:

1. După articolul 95, se introduc patru noi articole, 95¹ – 95⁴, cu următorul cuprins:

„Art. 95¹ – (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani fapta care constă în captarea apelor de suprafață sau subterane, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, dacă fapta este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a provocat daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) și (2), săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

(4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au cauzat daune semnificative, pe scară largă, care sunt ireversibile sau de lungă durată, calității apelor ori unui ecosistem acvatic de dimensiuni considerabile sau cu valoare ecologică considerabilă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

(5) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) se pedepsește.

(6) Pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2), constituie circumstanță agravantă săvârșirea faptei într-o arie naturală protejată.

Art. 95² – Dispozițiile art. 98⁷ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător infracțiunilor prevăzute la art. 95¹.

Art. 95³ – (1) În sensul infracțiunii prevăzute la art. 95¹, aprecierea caracterului susceptibil al faptei de a provoca daune mediului, a caracterului semnificativ al daunelor ori al daunelor probabile, precum și a caracterului de lungă durată, ireversibil ori pe scară largă al acestora se realizează, după caz, potrivit criteriilor prevăzute la art. 98¹–98⁶ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 95⁴ – Prin derogare de la prevederile art. 9 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, și în aplicarea art. 12 din același act normativ, pentru faptele prevăzute la art. 95¹, legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean român sau de o persoană juridică română, indiferent de pedeapsa prevăzută de legea română, chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune de legea penală a țării unde aceasta a fost săvârșită.”.

2. La anexa nr. 1, după punctul 94 se introduce un nou punct, pct. 95, cu următorul cuprins:

„95 – captarea apelor: acțiunea de extragere, prelevare sau derivare controlată a apei din  corpurile de apă de suprafață sau din corpurile de apă subterane, prin intermediul lucrărilor de foraj, drenuri ori alte mijloace tehnice, în scopul utilizării resursei pentru consum uman, irigații, activități industriale, producerea de energie, agricultură ori alte utilizări economice sau sociale.”.

Articolul face parte dintr-o serie din cadrul proiectului Social Media Monitoring sprijinit de Fundația Konrad Adenauer