STUDIU De ce votează românii din diaspora cu Nicușor Dan sau cu George Simion / ”Apariția unui partid de stânga ar avea impact nefavorabil asupra AUR” / ”Simion este soția tolerată, nu iubirea din inimă” – sociologul Barbu Mateescu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Identitatea conservatoare a votanților lui George Simion este limitată, axa ideologică centrală fiind etatismul redistribuționist cu puternice trăsături socialiste – adică dorința ca statul să ocupe un rol central în economie iar averile celor bogați să fie împărțite către restul populației, se arată în concluziile unui studiu sociologic realizat pe focus-grupuri din rândul diasporei românești.

Stjudiul notează că apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României (și implicit și a diasporei muncitorești) ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR.

”Cele 40 de procente din țară ale AUR nu este în totalitate scorul AUR. Acești oameni doresc schimbarea, renunțare la clasa politică actuală. Simion este soția tolerată, dar nu este iubirea din inimă. Iubirea e de stânga, soția e de dreapta”, explicat sociologul Barbu Mateescu pentru G4Media.ro.

În genere, votanții lui Nicușor Dan au apreciat profilul psihologic al acestuia, contrastrându-l cu cel al lui George Simion, pe care l-au perceput drept un pericol, se arată în studiu. Prin contrast, în rândul votanților lui George Simion a prevalat dorința de schimbare mai degrabă decât susținerea pentru candidat în sine, se mai arată în studiu.

„Diaspora Neascultată”, este un studiu calitativ realizat de IRES și sociologul Barbu Mateescu, la comanda Fundației Konrad Adenauer (KAS) România.Cercetarea își propune să exploreze în profunzime relația complexă dintre diaspora românească și realitățile politice și sociale din România. Titlul „Diaspora Neascultată” sugerează o ruptură sau o lipsă de comunicare eficientă între cetățenii plecați și instituțiile statului român.

Redăm mai jos concluziile studiului Diaspora Neascultată

”Coaliția actuală de guvernare se află într-un context dificil, aspirațiile diasporei pentru reforma statului și a clasei politice fiind 1) neîndeplinite și 2) aceleași ca în cercetările calitative întreprinse în țară în 2024 și la începutul anului 2025. Precum atunci, corupția, funcționarea proastă a sistemelor de sănătate și educație sau clientelismul/nepotismul produc o nemulțumire generală.

Identitatea politică se corelează doar parțial cu nivelul educației formale sau cu nivelul participării la activitățile bisericești din diaspora. De fapt, votanții lui Nicușor Dan au un grad de integrare mai mare în societățile în care trăiesc; într-o măsură semnificativă votanții lui George Simion se simt „condamnați” (la a trăi în afara țării), relația lor emoțională cu România și chiar auto-identificarea cu populația din țară fiind semnificativ mai puternice.

Percepția diasporei față de România este definită în bună măsură de partea de Românie pe care o percep sau vizitează. Românii ce provin din marile orașe consideră că România este în dezvoltare, că locurile de muncă sunt numeroase și bine plătite, iar progresul este major. Cei ce provin din localități mai mici, în special din Vechiul Regat, consideră că România este subdezvoltată și în profundă erodare. Aceste percepții le oglindesc pe cele din interiorul țării și ajută la definirea opțiunilor de vot, unii români din diaspora dorind o schimbare radicală ( = votul pentru Georgescu / Simion) iar alții opunându-se.

În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică. Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor.

Votul pentru George Simion a fost un mijloc de (re)validare a susținerii pentru Călin Georgescu, liderul AUR fiind prin comparație mai puțin credibil și mai puțin capabil să genereze speranță.

Diaspora care a votat George Simion este definită de suferință: dezamăgire față de direcția în care merge țara, o evaluare critică a propriului statut și (deseori) nefericire față de traiul în străinătate. Pentru acești oameni nu există un orizont pozitiv, comunitatea locală din care provin (aproape întotdeauna una săracă) și națiunea părând a se îndrepta din rău spre mai rău. Acesta este contextul în care speranța în Călin Georgescu este în continuare la cote înalte, această speranță având rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante.

Comunicarea statului român, mai ales cu privire la motivele anulării alegerilor din 2024, poate fi caracterizată fără ezitări drept deficitară. Conexiunea GeorgescuRusia este complet absentă din mentalul votanților lui George Simion. Chiar și cei care au votat în turul doi pe Nicușor Dan nu sunt familiari cu existența unei asemenea legături.

Identitatea conservatoare a votanților lui George Simion este limitată, axa ideologică centrală fiind etatismul redistribuționist cu puternice trăsături socialiste – adică dorința ca statul să ocupe un rol central în economie iar averile celor bogați să fie împărțite către restul populației. Ca exemplu, niciun votant George Simion nu a menționat gesturile simbolice de natură conservatoare făcute de președintele țării de la inaugurare și până acum, subiecte precum mărirea TVA sau apariția unor noi impozite având o relevanță superioară pentru ei.

Teme sofisticate ideatic – precum limitarea drepturilor minorităților sexuale, războiul cultural dintre progresism și conservatorism sau redefinirea familiei pe coordonate non-tradiționale – au o importanță infinitezimală pentru votanții lui Simion, existând chiar o puternică antipatie la adresa BOR. Apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României (și implicit și a diasporei muncitorești) ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR.”

Descrierea generală a focus-grupurilor

Cele 9 discuții au avut loc online cu următoarea componență: Votanți Nicușor Dan din: Austria (7 participanți) Franța (7 participanți) Italia (9 participanți) Marea Britanie (9 participanți) Votanți George Simion din: Franța (7 participanți) Germania (7 participanți) Italia (7 participanți) Marea Britanie (8 participanți) Spania (7 participanți) Participanții au fost separați pe baza opțiunii de vot pentru a evita conflicte în interiorul focus-grupurilor care să afecteze culegerea de informații.

Pe cât a fost posibil s-a încercat asigurarea unei varietăți maxime în ceea ce privește trăsăturile socio-demografice ale participanților (vârstă, gen, ocupație). Țările au fost selectate pe baza numărului de voturi exprimate în turul doi al alegerilor prezidențiale. De exemplu, Austria (52 938 voturi exprimate) a fost preferată în dauna SUA (25 625 voturi exprimate).

Citește integral studiul Diaspora Neascultată realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer