Vor putea companiile să refuze angajarea persoanelor care nu vor să se vaccineze anti-COVID? Oficial european: Evident, este posibil / În calitate de angajator, pot decide cu cine semnez un contract

Președinta Comitetului Economic și Social European (CESE), Christa Schweng, spune că „evident, este posibil” ca întreprinderile să evite angajarea unui lucrător care nu vrea să se vaccineze împotriva COVID-19, transmite 20 Minutos, citată de Rador.

„În calitate de angajator, pot decide cu cine semnez un contract”, spune președinta acestui organ consultativ al Uniunii Europene, care poate face recomandări instituțiilor comunitare în numele angajatorilor, al lucrătorilor și al organizațiilor societății civile.

„Lucrătorul”, spune d-na Schweng, „poate decide dacă vrea să lucreze (pentru companie) sau nu” în cazul în care i se cere să se vaccineze obligatoriu pentru a semna un contract, deși „ar trebui văzut dacă un angajator dorește doar persoane vaccinate în compania sa”. „Nu știu ce vor face companiile”, comentează ea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

În faţa campaniilor de vaccinare pe care guvernele europene încep să le prezinte, președinta CESE nu crede că injectarea trebuie să fie obligatorie, „deoarece un vaccin este un atac și fiecare trebuie să decidă individual dacă îl vrea sau nu pentru sine”.

Și ea crede că primii care trebuie să îl primească sunt personalul din sănătate, „pentru că ei sunt cei care intră cel mai ușor în contact cu pacienții” și persoanele în vârstă care prezintă un risc mai mare de infectare.

D-na Schweng spune că „semnarea unor contracte de către Comisia Europeană (CE) cu companiile farmaceutice pentru a garanta vaccinurile pentru întreaga Europă” au fost „o idee bună”, deoarece „cu acțiunea individuală a statelor membre lucrurile nu ar fi funcționat niciodată atât de bine”.

Bruxelles-ul a încheiat acorduri cu Pfizer și BioNTech, AstraZeneca, Sanofi-GSK și Johnson & Johnson și a încheiat discuții cu CureVac și Moderna.

Toate vaccinurile trebuie să primească aprobarea prealabilă din partea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA, sigla în engleză), care a spus deja că urmează să le evalueze, cel mai devreme, înainte de sfârșitul anului.

„Această criză a arătat cât de importantă este Europa și … cooperarea europeană” și „aici spunem că este nevoie de o Uniune Europeană a Sănătății”, spune d-na Schweng, la doar o lună de la preluarea mandatului la CESE, după 22 de ani în organizație.

Această austriacă este al cincilea președinte al organismului consultativ de la înființarea sa în 1957 și, dintre cei zece lideri care au existat în secolul XXI, a doua femeie.

„Faptul că ești bărbat sau femeie este ceva secundar. Important este să-ți iei slujba în serios și să o faci cu entuziasm”, spune ea.

„Femeile nu îndrăznesc să facă multe lucruri și nu fac multe. Nu pot spune dacă lumea ar fi mai bună dacă ar exista femei la putere”, spune președinta CESE.

Totuşi, ea a numit un bărbat ca șef de cabinet (Markus Stock), dar restul echipei sale este format din femei.

„Speranța moare ultima”, spune Schweng despre șansele ca UE și Marea Britanie să ajungă la un acord cu privire la Brexit, înainte de 1 ianuarie 2021.

Pentru liderul principal al CESE, care dă tonul lumii afacerilor și muncii la Bruxelles, „în orice caz, ceea ce este întotdeauna negativ este incertitudinea. Este o problemă fundamentală pentru companii (…) nu poate fi planificat nimic”.

De asemenea, Christa Schweng are „mari speranțe” că, la viitoarea reuniune la nivel înalt din 10-11 decembrie, liderii europeni vor ajunge la un pact cu Ungaria și Polonia privind bugetul UE pentru următorii șapte ani și fondul de redresare, pe care aceste țări refuză să ratifice din cauza condiționalității asociate statului de drept.

„Este important ca această sumă uimitoare de bani (în total 1,8 miliarde de euro) să ajungă la locul potrivit: la lucrătorii care au acum nevoie de muncă sau sunt pur și simplu într-un ERTE”, mai spune Christa Schweng.

Sursa: 20 Minutos / Rador / Traducerea: Rodezia Costea