VIDEO Conservarea pădurii de fag de 130 de ani și reconstrucția ecologică din Valea Tămașului, dar și reîntoarcerea zimbrilor în Sudul Carpaților – două povești în drumul spre declararea Parcului Național Munții Făgăraș

La poalele Munților Făgăraș, în zona unde Valea Tămașului coboară spre râul Dâmbovița, o pădure naturală de fag veche de peste 130 de ani este protejată și extinsă cu păduri mixte de fag, brad și paltin. Regiunea situată pe versantul sudic al masivului, în județul Argeș, este una dintre cele mai valoroase din punct de vedere ecologic, dar și una dintre cele mai fragile, afectată în trecut de tăieri masive și eroziune. Conservation Carpathia, organizație nonguvernamentală, lucrează aici, cu fonduri europene, la conservare și reconstrucție.

Angajat în reconstrucție și restaurarea habitatelor, rangerul Ionuț Cioacă spune într-un interviu video acordat G4Media în cadrul unei vizite de teren în pădurea seculară de fag – organizată la Congresul European al Rangerilor – că pădurea de 130 de ani reprezintă un etalon de reziliență în fața schimbărilor climatice. „Sunt cele mai rezistente împotriva doborâturilor de vânt, a atacurilor de insecte, a secetei, a protecției solurilor. Pădurile de tip natural sunt cele mai reziliente”, a afirmat el.

În trecut, pădurea de fag a fost supusă unor intervenții umane prin plantări artificiale de molid, lemn care avea scop economic, alegere greșită din punct de vedere ecologic, spune rangerul. Din momentul în care a început reconstrucția, pe baza studiilor științifice, organizația și-a propus să restaureze structura originală, prin conversia plantațiilor de molid și crearea de păduri mixte, foioase-conifere. Transformarea plantațiilor de molid în păduri mixte se realizează, potrivit lui, prin deschiderea unor spații în pădure și replantarea puieților de fag, brad și molid. Astfel, lumina asigură dezvoltarea puieților și este ajutată regenerarea pădurii.

Din pădurea de fag, la zimbrul din Munții Făgăraș

La doar câteva văi distanță, un alt simbol al naturii a prins viață, zimbrul. Dispărut de peste două secole din această parte a Carpaților, uriașul blând, cel mai mare animal de pe continent, a fost reintrodus în ecosistemul Făgărașului. Din luna mai 2020 primele opt exemplare pasc libere în acești munți, iar în 2025 sunt deja 28 de pui care s-au născut în libertate.

Director executiv al Fundației Conservation Carpathia Barbara Promberger-Fuerpass a explicat pentru G4Media viziunea organizației privind viitorul Parcul Național Munții Făgăraș și legătura acestuia cu experiența americană a Parcului Yellowstone, primul parc național din lume și simbol al vieții sălbatice.

„Munții Făgăraș pot să devină Yellowston-ul european și folosim asta pentru că Yellowstone este un sinonim pentru zonă protejată mare, cu animale sălbatice minunate, dar în același timp este o zonă care a beneficiat extrem de mult. Unde oamenii au beneficiat extrem de mult de acest parc național, adică și din punct vedere de economic acestă zonă s-a dezvoltat foarte bine. Și asta vrem să facem și aici în Muntii Făgăraș”, a spus Promberger-Fuerpass, pentru G4Media.

„Ce a lipsit au fost zimbri și zimbrul este cel mai mare animal de pe continent și a fost în bucurie să vedem după o lipsă de 200 de ani că s-au întors zimbrii în Munții Făgăraș. Și nici nu oprim aici vrem să continuăm să ducem animale și cu speranța că în timp zimbrii o să se conecteze cu alte populații din România”

Întrebată despre procesul de declarare a zonei ca parc național, Barbara Promberger-Fuerpass a afirmat că drumul este unul gradual. „E foarte greu de spus unde ne aflăm. Ne aflăm pe acest drum, dar cred că am progresat foarte bine în ultimii ani. Bineînțeles, ne ocupam de conservare, am cumpărat păduri care sunt destinate pentru conservare, sunt 100% protejate. În același timp este foarte important să creștem încrederea oamenilor, comunităților locale, că acest proiect de fapt aduce un beneficiu pentru oameni, pentru că în momentul de față lumea crede că un parc național înseamnă restricție.”, a mai spus ea.

Legat de implicarea autorităților locale, directorul executiv spune că, deocamdată, niciun consiliu local nu a luat o decizie formală privind declararea zonei ca arie protejată: „Sunt deja câteva comunități care văd beneficiile acestui proiect de conservare și așteptăm ca, în timp, să vină momentul deciziei, care sperăm să fie pozitivă.”

Ideea creării Parcului Național Munții Făgăraș a apărut în 2006, iar primul pas concret a fost făcut un an mai târziu, în 2007, odată cu achiziționarea de către câțiva filantropi conservaționiști a primelor păduri destinate protecției, care vor reveni în proprietatea statului. Viitoarea limită a parcului național Munții Făgăraș nu va fi stabilită arbitrar, ci în colaborare cu comunitățile locale, printr-un proces democratic, prin vot în consiliile locale, după cum și-a propus organizația. Astfel, locuitorii vor avea rolul de a decide ce zone merită incluse și protejate, pentru a asigura conservarea naturii pentru generațiile viitoare.