G4Media.ro

Semnal de alarmă tras de DNA și DIICOT: Permanentizarea deficitului de personal…

Sursa foto: Pexels

Semnal de alarmă tras de DNA și DIICOT: Permanentizarea deficitului de personal este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt

UPDATE: Parchetul General a anunțat vineri că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României un memoriu amicus curiae, cuprinzând observații necesare în examinarea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (obiecție de neconstituționalitate a legilor anterior promulgării) în privința Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, aprobată de Parlament la data de 28 iunie 2021

„Statul de drept nu este incompatibil cu ocuparea unor posturi în cadrul Ministerului Public prin aplicarea unei reguli generale de vechime și a unor reguli speciale derogatorii, pe cale de consecință nu poate fi vorba nici de încălcarea dispozițiilor legii fundamentale.”, precizează un comunicat de presă al instituției.

Sursa citată precizează că, în prezent, deficitul de personal al DNA „se menține accentuat”, cu un grad de ocupare sub 70%, începând din februarie 2021.

„Procedurile de concurs derulate în anul 2020 au relevat că menținerea condiției de 10 ani vecime nu asigură o bază de selecție suficientă”, precizează Parchetul General.

Știrea inițială: DNA şi DIICOT trimit un memoriu la CCR în care susţin reducerea vechimii pentru procurori. Cele două instituții avertizează că se confruntă cu un deficit de personal de peste 40%.

Reducerea vechimii de la 10 la 7 ani pentru accederea într-un post de procuror DNA şi DIICOT este un demers legislativ necesar, se arată într-un memoriu.

„Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA şi DIICOT, în condiţiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt”, avertizează DNA și DIICOT în textul trimis Curții Constituționale.

  • Curtea Constituțională urmează să dezbată pe data de 14 iulie sesizarea Înaltei Curți, care a contestat o serie de modificări la legile justiției între care și scăderea  condiției de vârstă pentru intrarea în cele două unități de parchet de la 10 la 7 ani.

DNA şi DIICOT au anunţat vineri că au trimis Curţii Constituţionale un Memoriu Amicus Curiae privind observaţiile lor cu privire la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Sesizarea Instanţei supreme se referă la modificările adoptate luni de către Senat, prin care se reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

În contextul discutării de către CCR, pe 14 iulie, a sesizării ICCJ cu referire la reducerea vechimii necesare pentru funcţionarea în cadrul DNA şi DIICOT, reprezentanţii celor două instituţii solicită public instanţei de contencios constituţional să evalueze dispoziţiile criticate în mod obiectiv şi în concordanţă cu raţionamentul utilizat în deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.

„Cu caracter principial, subliniem că modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcţionarea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT, este un demers legislativ necesar şi solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017 – 2021 cele două instituţii au întâmpinat dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%”, explică DNA şi DIICOT.

Potrivit celor două unităţi de Parchet, menţinerea vechimii de 10 ani pentru procurorii care doresc să acceadă în aceste două structuri, în condiţiile existenţei unui deficit mare de personal, va duce la o gestionare „precară” a luptei împotriva criminalităţii şi corupţiei.

„Menţinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA şi DIICOT, în condiţiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, asociate acestor tipuri de infracţiuni şi să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor asumate de autorităţile naţionale din perspectiva convenţiilor internaţionale împotriva corupţiei, strategiilor de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate şi strategiei Uniunii Europene în materie de droguri”, afirmă semnatarii memoriului.

În plus, consideră DNA şi DIICOT, modificarea criticată prin obiecţia de neconstituţionalitate nu este de natură să încalce nicio dispoziţie constituţională, argumentele referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 131 alin. (1) din Constituţie fiind tratate de instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa recentă cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.

„Argumentul principal de neconstituţionalitate, din perspectiva autorului obiecţiei, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun în ceea ce priveşte condiţiile şi modalitatea de accedere în funcţia de procuror în cadrul DNA şi DIICOT. Or, această opţiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat încă de la înfiinţarea DNA şi DIICOT, fără a pune vreodată o problemă de încălcare a normelor constituţionale. De altfel, în Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituţională a României îşi expune cu claritate opinia că ‘înfiinţarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenţă materială (DNA sau DIICOT) sau personală (Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) constituie expresia opţiunii legiuitorului, care, în funcţie de necesitatea prevenirii şi combaterii anumitor fenomene infracţionale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora'”, se aminteşte în memoriul trimis la CCR.

Conform documentului, mai mult, analizând derogări în ceea ce priveşte funcţionarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constituţională susţine în cuprinsul Deciziei nr. 390/2021 următoarele: „În ceea ce priveşte caracterul derogator al reglementării (…) opţiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înfiinţează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituţionalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituţională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile”.

În acelaşi sens, în Decizia nr. 33/2018, CCR, fără a sesiza vreo problemă de constituţionalitate reiterează: „În prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în titlul III – Ministerul Public, capitolul II – Organizarea Ministerului Public, prevede trei secţiuni referitoare la structurile de parchet înfiinţate pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: secţiunea 1 – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţiunea 11 – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi secţiunea a 2-a – Direcţia Naţională Anticorupţie”.

Cele două direcţii sunt structuri cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu competenţe în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, respectiv în combaterea infracţiunilor de corupţie, adaugă semnatarii memoriului.

Statutul procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în aceste structuri este cel prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun în materia statutului judecătorilor şi procurorilor. Însă, având în vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevăzut unele dispoziţii derogatorii sub aspectul condiţiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuală a rezultatelor sau de încetare a activităţii (revocarea prin ordin a procurorului şef) în ceea ce priveşte procurorii celor două direcţii, chiar în cuprinsul acestei legi, mai explică DNA şi DIICOT.

„Vechimea necesară pentru funcţionarea în cadrul unei structuri de parchet şi dobândirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevăzute în legea fundamentală şi nici nu sunt elementele esenţiale în ceea ce priveşte îndeplinirea rolului Ministerului Public în apărarea ordinii de drept. De altfel, dacă această teză ar fi fost adevărată, aceleaşi probleme de constituţionalitate s-ar fi pus şi în 2017, în momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru funcţionarea în cadrul DNA şi DIICOT. De asemenea, opţiunea pentru modalităţi diferite de accedere la o structură a sistemului judiciar se poate constata şi în ceea ce priveşte accederea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde legiuitorul a considerat că susţinerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curţi de apel nu este o variantă aptă să producă rezultatul dorit, fără ca această opţiune să conducă la o dezbatere privind constituţionalitatea normelor aplicabile”, spun DNA şi DIICOT.

„Având în vedere însăşi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, jurisprudenţă pe care instanţa de contencios constituţional a susţinut-o în mod repetat, considerăm că nu există niciun element tehnic, obiectiv şi legal care să conducă în situaţia prezentă la un reviriment jurisprudenţial şi la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate doar prin raportare la instituţiile la care aceasta se referă”, se mai transmite în documentul înaintat Curţii Constituţionale.

Citește și

DNA și DIICOT, risc de desființare. Front comun împotriva procurorilor anti-corupție

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

17 comentarii

  1. O societate normală este guvernată după reguli simple!.. Justiția este Legea, iar ,,Legea”- Bunul Simț! Din păcate de la președinte până la ultimul agent pus să vegheze în slujba cetățeanului, relația aceasta nu funcționează deloc!

  2. hooohooohooo

    buoey, coruptia si crima organizata se afla direct in sanul DIICOT si DNA :)) ia scapati voi de sageti si sifoane sau nu e voie de la stapanire?

    dar cand sefa DNA fuma tigari si bea vin de Craciun cu seful PSD, ministrul MAPN, seful SRI, PM Romaniei era ok? nu era coruptie aici?

    • Care coruptie organizata, buoey? Arate-mi si mie reteaua de coruptie organizata din DNA, unde sunt trimisi in judecata.
      Cat despre sefa DNA fumand cu seful PSD, ministru cutare, seful SRI, prim-ministrul…astia sunt corupti? Ar trebui sa fie la puscarie si nu stiu eu? Ai dovezi, le-ai trimis la DNA si te-au ignorat?

  3. pana la urma, tine de competenta CCR sa transeze o problema administrativa? Nu e ciudat? Imi miroase a cazul „Kovesi impotriva Romaniei” la CEDO.

    Nu ar trebui CCR sa decline competenta si sa o lase legislativului? Sau Ministerului Public?

    ne mai ramane strada!

  4. Mai “deficitarilor” încercați sa ieșiți cu 10 ani mai târziu la pensie și sa vedeți cum se rezolva problema. E valabil și pentru ceilalți deficitari!

    • :))) corect !!!

  5. de personal ba, nu e personal, dancicilor

  6. DAR ACEASTA ESTE LINIA PARTIDULUI!
    SI SE PARE CA SISTEMUL DE justitie O APLICA CU ZEL.

  7. Inveti pe Catu sa traga cu arcul !

  8. Ia mai renunţaţi voi la privilegiile de ciocoi, scădeţi salariile, desfiinţaţi pensiile speciale şi cu banii rămaşi vă veţi dubla personalul!

  9. Nu mai semnalizati ca disperatii. S-a auzit tare si clar. Se cunoaste efectul. Si nu e o problema pentru ei, e efectul scontat. Asta s-a urmarit. PNL-ul si-a pus mainile la urechi si tipa BLABLABLA, iar UDMR zice ca nu vrea si basta. Iar PSD va face o mica exceptie de la opozitie si va vota cu ambele maini la fel ca PSD. AUR e atat de infuzat de „patriotism” incat sigur nu va vota. Numai USR-PLUS au ramas ca fraierii in offsaid, altcineva nu avem sa ne sustina in parlament contra borfasilorcu guler alb…

  10. Felicitări DIICOT pentru că nu și-au demonstrat valoarea și utilitatea pe măsura așteptărilor.

  11. Urmează 8 ani de furt PNL din fonduri europene. Nimeni nu vrea justiţie funcţională.

  12. Bă semianalfabeti cu diplome ar trebui să învățați și voi carte precum judecătorii sau procurorii și apoi să aveți pretenția de a avea salarii mari. Ăia oricând și la orice oră ar putea pleca din sistem și ar câștiga mult mai mult decât ce au ei acum. Ar trebui să lege nemernicii ăstia care fac legea. În parlament în primării și alte instituții ale statului au ajuns numai hoți și dobitoci cu facultatea făcută pe nu stiu unde.Astia sunt mii de candidați pe o mână de locuri așa că voi care comentați fără să gîndiți sunteți inconstienti. Dacă s ar ține toate concursurile pe post că ale lor mulți dintre voi nu a-ti buni nici la prasit de porumb pt.ca și acolo trebuie să ai un pic de minte.Da bă drumul la comentarii că și tu ești în aceeași categorie.

    • Unde ar putea pleca sa facă mai mulți bani că salariile și pensiile nesimțite din prezent,da-ne niste exemple?

  13. cand se iese la pensie la 40 si ceva de ani, cu pensia mai mare decat salariul, o sa fie mereu criza de personal….

  14. Nu este deficit de cantitate, este de calitate.