România nu scapă de tuberculoză: unul din cinci pacienți este diagnosticat prea târziu. Sistemul se mută spre prevenție și intervenții în comunitate pentru a limita răspândirea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România continuă să se confrunte cu tuberculoza ca problemă majoră de sănătate publică, în pofida scăderii semnificative a incidenței în ultimele două decenii. La 144 de ani de la descoperirea bacilului de către Robert Koch, unul dintre cele mai mari obstacole în România rămâne diagnosticarea tardivă a pacienților. „Unul din cinci pacienți este diagnosticat târziu sau nu este diagnosticat deloc”, a declarat prof. Florin Mihălțan, la conferința organizată de Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Această întârziere favorizează transmiterea bolii în comunitate și crește riscul de complicații, în condițiile în care tuberculoza este strâns legată de factorii sociali. În acest context, accentul se mută spre prevenție și intervenții în comunitate. „Depistarea precoce, accesul rapid la diagnostic și tratament eficient, precum și implicarea comunităților sunt esențiale pentru reducerea poverii tuberculozei și întreruperea transmiterii bolii”, a declarat Adriana Socaci, președintele Secțiunii Tuberculoză din cadrul Societății Române de Pneumologie.

Tuberculoza este alimentată în continuare de factori structurali precum sărăcia, subnutriția, diabetul, consumul de alcool și alte dependențe, dar și coinfecția TB-HIV, a cărei prevalență se menține în jur de 2–2,3% în România. În acest context, specialiștii atrag atenția că boala nu poate fi controlată exclusiv prin intervenții medicale.

Distribuția teritorială indică incidențe mai ridicate în estul și sudul țării, Giurgiu și Teleorman, și valori mai scăzute în centrul și vestul României, iar cazurile la copii semnalează existența unor zone cu transmitere activă în comunitate.

Tuberculoza este o boală gravă care afectează în principal plămânii. Conform informațiilor medicale din programul „Tuberculoza se poate vindeca”, boala este tratabilă, însă poate deveni severă dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Tratamentul constă în administrarea unor antibiotice specifice, pe o perioadă de cel puțin șase luni.

Orice persoană care prezintă tuse persistentă, ce durează mai mult de trei săptămâni, tuse cu eliminare de sânge sau simptome precum scădere în greutate, febră ori transpirații nocturne inexplicabile trebuie evaluată medical cât mai rapid, se arată în campania de informare a specialiștilor.

Datele arată însă că obiectivele intermediare nu sunt atinse. Reducerea incidenței este de aproximativ 39%, sub ținta de 50%, iar mortalitatea a scăzut cu 49%, sub obiectivul de 75%. În plus, tratamentul preventiv și testarea completă nu acoperă încă toate categoriile de risc.

În același timp, datele arată o scădere constantă a incidenței și mortalității prin tuberculoză în România. Mortalitatea prin tuberculoză în România este de aproximativ 3,3 decese la 100.000 de locuitori, cu circa 700 de decese anual. Prevalența bolii a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, cu aproximativ 67% față de nivelul maxim înregistrat.

„În ultimii 23 de ani, incidența tuberculozei a scăzut cu aproximativ 71%”, a declarat conf. dr. Gilda Popescu. Numărul cazurilor a scăzut de la aproape 31.000 în 2002 la aproximativ 7.600 în 2025, corespunzând unei incidențe de 42,2 la 100.000 de locuitori. Și mortalitatea a urmat același trend descendent.

La nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, tuberculoza provoacă anual peste 10 milioane de îmbolnăviri și aproximativ 1,2 milioane de decese, fiind din nou principala cauză de mortalitate provocată de un singur agent infecțios.