REACȚIE RAPIDĂ / Președintele Nicușor Dan intră din nou în jocul PSD / De ce vrea Grindeanu ca Parlamentul să-l demită pe Ilie Bolojan cu mâna CCR  / Ce spune Constituția

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a intrat din nou în jocul PSD, mimând în continuare rolul de mediator. El a girat vineri seară printr-o serie de declarații ultimul scenariu avansat de PSD, care dorește ca premierul Ilie Bolojan să meargă în Parlament la finalul celor 45 de zile pentru a lua un vot de încredere. Constituția prevede în cazul schimbării componenței politice sau a structurii guvernului doar un vot pentru miniștri schimbați, nu și pentru primul ministru. Acesta nu poate fi schimbat decât prin moțiune de cenzură sau prin demisie ori deces.

Dar exact varianta moțiunii de cenzură dorește să o evite acum PSD. Grindeanu a realizat că sunt șanse mici ca AUR să voteze o moțiune PSD, iar invers ar fi o catastrofă. Dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură depusă de AUR s-ar transforma în anexa lui George Simion. Situația s-ar schimba însă dacă o eventuală majoritate pro-pesedistă din CCR ar decide că da, inclusiv premierul Bolojan, nu doar noii miniștri din cabinetul său, au nevoie de votul Parlamentului la finalul celor 45 de zile de interimat.

O astfel de decizie pronunțată înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat l-ar obliga pe Ilie Bolojan să meargă în Parlament în ziua 46 pentru a obține un vot de încredere. Ascunși în spatele deciziei CCR, PSD și AUR ar putea vota cot la cot demiterea premierului fără să se mai jeneze unul de celălalt, nefiind o moțiune de cenzură inițiată de vreunul din cele două partide. Surse din PSD au avansat deja scenariul în care președintele Camerei Deputaților Sorin Grindeanu va sesiza Curtea Constituțională invocând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Fostulul ministru al justiției și fost judecător CCR, Tudorel Toader, a susținut și el că premierul Bolojan ar avea nevoie și el, nu doar noii miniștri propuși în locul celor de la PSD, de un vot în Parlament și că CCR s-ar putea pronunța la sesizarea lui Grindeanu înainte de expirarea celor 45 de zile – adică înainte ca conflictul juridic să se fi născut.

Alți experți în drept constituțional consultați de G4Media.ro susțin însă cu CCR nu este nici casă de avocatură, nici nu oferă consultanță juridică. Potrivit acestora, Constituția e clară iar premierul nu poate fi schimbat decât prin moțiune de cenzură sau demisie.

Ce a spus Nicușor Dan 

Nicușor Dan a fost întrebat dacă liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a spus în discuțiile pe care le-au avut că ia în calcul sesizarea CCR.

„Nu pot să confirm sau să infirm, însă din lunga experiență cu guverne care au fost contestate, CCR s-a pronunțat pe multe aspecte, dar nu ce se întâmplă dacă la sfârșitul celor 45 de zile (de interimat la ministere, n.red.) guvernul rămâne așa sau se face rocada între miniștri. Există în spațiul public această preocupare sau chiar intenție de a cere CCR să se pronunțe în avans, astfel încât dacă se ajunge în această situație, să existe o soluție constituțională””, a declarat Nicușor Dan.

Ultima dată când Nicușor Dan a intrat în jocul PSD a fost la numirea șefilor marilor Parchete, când a acceptat aproape toate propunerile avansate de către ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu – și mai cu seamă pe cele mai controversate: Cristina Chiriac ca procuror general, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alexandru Florența, ca adjunct al șefului DIICOT.

Ce spune Constiuția

Articolul 106 prevede în ce condiții poate înceta funcția de membru al Guvernului: demisie, revocare, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate, deces. În cazul particular al primului ministru, Articolul 107 spune clar că acesta nu poate fi revocat de președinte – deci rămân doar celelalte cazuri în care încetează funcția de premier.

Tot Articolul 107 spune ce se întâmplă atunci când unuia dintre membrii Guvernului, inclusiv premierului, îi încetează funcția: Președintele numește un alt ministru ca interimar al funcției vacantate, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. Pentru acest interval Constituția nu prevede nicio consultare sau vreo aprobare a Parlamentului, pentru că este considerată perioadă de tranziție de la un Cabinet la altul.

În interiorul celor 45 de zile, premierul trebuie să formuleze propuneri de miniștri plini în locul interimarilor. Conform Articolului 85, dacă prin această operațiune nu se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele îi poate numi pe noii miniștri.

Dacă însă se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele nu poate numi noii miniștri decât pe baza aprobării Parlamentului. Atenție la nuanțe: aprobarea Parlamentului, nu votul de încredere al Parlamentului.

Toată această procedură vizează însă doar miniștrii nou-numiți în funcție, și nicidecum poziția premierului sau Guvernul în întregul său.

Dar totuși cum poate fi demis Guvernul în întregul său? Articolele 110 și 113 lămuresc această chestiune: fie prin retragerea de către Parlament, prin moțiune de cenzură, a încrederii acordate Guvernului, fie dacă premierul își dă demisia, își pierde drepturile electorale, este în incompatibilitate sau își dă obștescul sfârșit. Altă cale nu există.

În concluzie, în momentul de față nu asistăm la niciun fel de conflict juridic de natură constituțională, care să reclame intervenția CCR. Este de fapt situația standard prin care se trece de la un Guvern cu o majoritate stabilă în Parlament la un Guvern minoritar. Dacă premierul nu obține aprobarea Parlamentului pentru noua formulă guvernamentală, acesta poate veni cu alte nume de miniștri, la nesfârșit. Pentru ca și Guvernul minoritar să fie demis, calea de urmat este tot moțiunea de cenzură – cea pe care PSD încearcă să o evite cât poate, din motive de jenă publică.