Publicație israeliană: Președintele României blochează o lege contra discursului antisemit / ”Administrația prezidenițială a pus evreii din România într-o situație extrem de stresantă”

Președintele României a amânat vineri adoptarea legislației împotriva discursului urii și retoricii pro-fasciste, fapt care a stârnit critici și îngrijorare în rândul evreilor români, potrivit Rador Radio România.

„Administrația Prezidențială a pus evreii din România într-o situație extrem de stresantă”, a declarat luni Maximillian Katz, șeful Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România, pentru JNS, după ce președintele Nicușor Dan decisese să-i trimită Curții Constituționale spre analiză legea care care completează alte legi din 2015 împotriva discursului urii.

În urma inițiativei lui Dan Curtea urmează a se pronunța săptămâna viitoare dacă legea e în concordanță cu libertatea de exprimare garantată de constituție. Fapt neobișnuit, Dan a trimis legea pentru analiza juridică după ce fusese adoptată de parlament.

Silviu Vexler, parlamentar și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a înapoiat vineri o distincție de stat, Medalia de Merit, în semn de protest față de decizia președintelui de a contesta legea. El a afirmat că fără această legislație planul național al României pentru combaterea antisemitismului ar deveni ineficient și, prin urmare, ar trebui anulat.

Acțiunile președintelui vor „încuraja promovarea în continuare a ideologiei legionare [fasciste], a liderilor organizațiilor extremiste și, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”, a declarat Vexler într-un comunicat.

Katz a fost de acord că decizia președintelui de a se reanaliza legea încurajează discursul antisemit. Contestarea acestei legislații pune evreii din România în situația de a „fi nevoiți să explicăm și să ne apărăm constant dreptul de a nu trăi cu o revărsare continuă de ură. De fiecare dată când explicăm acest lucru apare un nou val de ură, iar de data aceasta se întâmplă chiar acum”, a adăugat Katz.

Proiectul de lege depus de Vexler e o actualizare a legislației adoptate în 2015. El ar fi introdus pedepse cu închisoarea pentru promovarea antisemitismului și xenofobiei prin intermediul platformelor de socializare, inclusiv prin glorificarea legionarilor Gărzii de Fier — aliați ai Germaniei naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Dan și-a justificat luni decizia de a contesta legea, explicând că urmărește să evite interzicerea onorării unor „membri ai rezistenței” împotriva comunismului care făcuseră parte din mișcarea legionară fascistă și antisemită [din formularea în engleză nu reiese clar dacă e vorba strict de foștii legionari sau de grupuri incluzând și foști legionari – n.trad.], a relatat site-ul de știri g4media.

Legislația din 2015 are scopul de a combate negarea și distorsionarea pe scară largă a Holocaustului în România, precum și glorificarea colaboraționiștilor naziștilor care au ucis evrei și alți oameni.

Într-un sondaj din 2025 privind cunoștințele despre Holocaust comandat de organizația Claims Conference on Jewish Material Claims Against Germany în șase țări, 53% dintre tinerii respondenți din România au declarat că numărul de victime ale Holocaustului, șase milioane, este exagerat. Procentul tinerilor din alte țări care au spus acest lucru e mult mai mic: 33% în Franța și mai scăzut în alte părți.

România a avut cea mai mare proporție (28%) de respondenți care au spus că mai puțin de 2 milioane de evrei au fost uciși în Holocaust. România a fost de asemenea pe primul loc în ce privește procentul celor care au spus că Holocaustul e un mit (7% în total și 15% din tineri).

Referindu-se la trimiterea legii la Curtea Constituțională, Dan a declarat că susține îngrădirea discursului urii, dar a precizat că legea nu definește clar ce e acela un fascist ori legionar, „permițând decizii arbitrare în activitatea organelor judiciare”.

Sursa: JEWISH NEWS SYNDICATE / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba