Presa italiană: Vești proaste pentru stabilitatea UE vin din România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației italiene La Stampa, via Rador: Criza de guvern din România: riscul de instabilitate și temerile UE. Partidul Social Democrat a anunțat că la sfârșitul săptămânii își va retrage cei șase miniștri din guvern, slăbindu-și astfel sprijinul pentru coaliția de guvernare.

Manifestările de bucurie ale UE pentru sfârșitul lungii domnii a lui Viktor Orban în Ungaria s-ar putea să fie de scurtă durată. După votul de duminică din Bulgaria care a dus la triumful lui Rumen Radev – considerat mai apropiat de pozițiile pro-Kremlin -, vești îngrijorătoare pentru stabilitatea continentului sosesc acum și din România.

Partidul Social Democrat Român (PSD) a anunțat că la sfârșitul săptămânii își va retrage cei șase miniștri din cabinet, slăbind sprijinul acordat coaliției de guvernare. „PSD nu mai poate rămâne ostatic în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat liderul partidului, Sorin Grindeanu, acuzându-l pe premierul Ilie Bolojan că promovează măsuri de austeritate.

PSD a fost până acum acționarul majoritar în guvernul condus de premierul liberal, cu 93 din cei 331 de parlamentari în Camera Deputaților din România. Coaliția mai este alcătuită din Partidul Național Liberal al lui Bolojan, Uniunea Salvați România (şi ea liberală) și partidul care reprezintă minoritatea maghiară din România. Prim-ministrul Bolojan și-a declarat intenția de a nu demisiona, însă atât PSD, cât și Alianța pentru Uniunea Românilor (condusă de George Simion, lider în sondaje cu 35%), de extrema dreaptă, au anunțat că ar putea depune în curând moțiuni de cenzură, punând efectiv capăt guvernului.

Guvernul Bolojan a fost format în luna mai anul trecut, în urma demisiei fostului premier, Marcel Ciolacu – reprezentant PSD –, din cauza rezultatului dezamăgitor al candidatului guvernamental la alegerile prezidențiale din 2025, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 din cauza interferenței Rusiei în sprijinul candidatului de extrema dreaptă Călin Georgescu. Președintele pro-european Nicușor Dan a exclus numirea unui premier susținut de extrema dreaptă, argumentând că cele patru partide din coaliție nu au avut de ales decât să continue să guverneze.

Pentru România ar putea începe acum o fază complexă. În primul rând, pentru că este țara cu cel mai mare deficit bugetar din Europa (7,65% în 2025, conform datelor de la Ministerul Finanțelor din România). Iar ce complică și mai mult lucrurile e riscul ca România, în cazul în care nu finalizează până în august reformele necesare, să piardă până la 11 miliarde de euro din PNRR (Fondul de redresare și reziliență post-pandemie), adică aproximativ jumătate din alocația ei totală.

„Ce vedem astăzi e ceva care ne pune în pericol finanțele țării și va răsturna guvernul”, a declarat premierul Bolojan, în timp ce președintele Dan, într-o încercare de a liniști piețele, a susținut că, chiar dacă va exista o criză politică, „în problemele esențiale avem predictibilitate”.

În plus, dacă s-ar convoca alegeri anticipate — ar fi primele din istoria României — forțele de extrema dreaptă, inclusiv AUR și SOS dețin în prezent împreună 40% din voturi. Aşadar, riscul începerii unei perioade de criză politică din cauza unui Parlament divizat ar fi mai mult decât concret. Iar dacă forțele de extrema dreaptă ar intra la guvernare, Consiliul European s-ar confrunta cu un nou obstacol în Europa de Est, exact în momentul în care Bruxelles-ul spera să fi dat pagina cu Ungaria.

Traducere Rador: Cătălina Păunel