UPDATE Alegerile prezidențiale din Polonia, primul tur: Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski pe primul loc la diferență mică față de istoricul naționalist Karol Nawrocki

Polonezii au votat pentru preşedintele țării, duminică, într-un scrutin strâns, dar decisiv pentru viitorul guvernului său proeuropean, precum şi pentru dreptul la avort şi drepturile persoanelor LGBTQ, relatează AFP, preluată de News.ro.

Potrivit exit-poll-urilor realizate de Ipsos pentru TVP, TVN și Polsat, Rafał Trzaskowski a câștigat, cu un avantaj mic față de Karol Nawrocki (30,8% față de 29,1%).

Sondajele anterioare îl arătau pe Rafal Trzaskowski, un susţinător de lungă durată al UE, pe primul loc cu 30% din voturi în primul tur, în faţa istoricului naţionalist Karol Nawrocki, cu 25%, potrivit sondajelor.

Cei doi candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie, într-un moment delicat pentru Europa, în condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina continuă, extrema dreaptă continuă să crească în putere, iar relaţiile cu Washingtonul rămân tensionate.

UPDATE ora 17:00

Președintele Comisiei Electorale Naționale a declarat că prezența la vot în țară la ora 17.00 a fost mai mare decât în 2020, când a fost de 47,89%, și în 2015, când a fost de 34%, potrivit Onet.pl.

Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în provincia Mazowieckie – 54,97%. Locul următor a fost ocupat de provincia Małopolskie (52,89%). Podiumul a fost închis de provincia Pomorskie (52,04 %).

Diaspora poloneză a manifestat un interes ridicat pentru aceste alegeri, potrivit Euronews. Peste 500.000 de cetățeni polonezi au votat în afara granițelor.

UPDATE ora 12:00 

Comisia Electorală Națională (PKW) a anunțat prezența la vot la ora 12:00, în procent de 20,28 %, potrivit Onet.pl.

Pentru comparație, în alegerile prezidențiale din 2020, prezența la vot la aceeași oră a fost de 24,08%. În cele din urmă, 64,51% dintre alegători au votat atunci. În alegerile din 2015, prezența la vot la prânz a fost de 14,61% . În cele din urmă, acum 10 ani, au votat 48,96% dintre alegătorii cu drept de vot.

În același timp, la alegerile parlamentare din 2023, la prânz s-a înregistrat 22,59%. Prezența finală la aceste alegeri a fost un record de 74,38%.

Cea mai mare prezență la vot este în provincia Małopolskie, iar cea mai scăzută în provincia Opolskie – a declarat președintele Comisiei Electorale Naționale, potrivit sursei citate.

Informații de context 

Secţiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT şi se vor închide la ora 19:00 GMT. Un sondaj la ieşirea de la urne urmează să fie publicat imediat după aceea.

În total, sunt în cursă treisprezece candidaţi, iar rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni.

De la venirea la putere a coaliţiei fostului lider UE Donald Tusk în 2023, iniţiativele guvernamentale cheie au fost adesea blocate de veto-ul preşedintelui conservator în exerciţiu Andrzej Duda. Unii alegători speră să se pună capăt acestui blocaj.

„Sper că aceste alegeri vor finaliza schimbarea”, a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un om de afaceri în vârstă de 50 de ani, care s-a declarat împotriva oricărei viraje spre dreapta a Poloniei. El spune că doreşte ca ţara sa „să rămână în centru şi să inverseze această tendinţă şi în Europa”.

Politica internaţională a dominat în mare măsură campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE şi Statele Unite, evidenţiind o ciocnire între două concepţii distincte.  Dar problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale.

Rafal Trzaskowski, 53 de ani, a promis să sprijine dreptul la avort, într-o ţară în care acesta este practic interzis, şi drepturile comunităţii LGBTQ, o perspectivă care îi dă speranţe lui Malgorzata Mikoszewska, 41 de ani, angajată a unei agenţii de turism.

„Mai presus de toate, sper că legea privind avortul şi minorităţile sexuale va fi liberalizată”, spune ea.

O gură de aer proaspăt

Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care îl susţine pe naţionalistul Karol Nawrocki, a rămas adesea în dezacord cu aliaţii occidentali ai Poloniei şi cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.

Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, care spune că îl admiră pe Donald Trump, susţine că preşedintele american i-a spus „Vei câştiga” atunci când s-au întâlnit la Casa Albă la începutul lunii mai.

Rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susţinătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intenţiile de vot.

Mentzen este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului şi migranţilor şi care acuză cei aproximativ un milion de refugiaţi ucraineni că profită de Polonia.

Radoslaw Wiecek, un antreprenor independent în vârstă de 25 de ani, care a preluat o parte din retorica lui Mentzen, spune că nu doreşte ca Polonia să fie „total aservită UE”.

Pentru Anna Urbanska, o pensionară în vârstă de 74 de ani, problema principală este imigraţia. „Nu vreau ca aceşti imigranţi să fie lăsaţi să intre aici, în Polonia. Vreau să putem trăi mai liniştiţi”.

Opriţi tendinţa antidemocratică

O victorie a lui Trzaskowski ar permite guvernului să îşi îndeplinească cele mai importante angajamente, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliţie, care a provocat multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor, inclusiv dreptul la avort.

De asemenea, i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, care a fost subminat de guvernul populist anterior şi de preşedintele în exerciţiu.

Şeful statului are puteri limitate în Polonia, dar are dreptul de veto asupra iniţiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de preşedintele demisionar.

„Cu Nawrocki, guvernul va fi efectiv paralizat şi acest lucru ar putea duce în cele din urmă la prăbuşirea coaliţiei de guvernare”, afirmă politologul Anna Materska-Sosnowska.

Succesul său ar însemna „în realitate revenirea populiştilor, cu o forţă de zece ori mai mare, în cel mult doi ani”, la următoarele alegeri generale, consideră ea.

De la venirea la putere a lui Donald Tusk, ţara şi-a consolidat poziţia în Europa şi ocupă o poziţie-cheie la periferia estică a Alianţei Atlantice, în faţa Rusiei.

În acest context, Materska-Sosnowska constată că alegerile prezidenţiale sunt „fundamentale”, nu numai pentru Polonia, ci şi în faţa „încercărilor de a stopa tendinţa antidemocratică şi populistă care străbate Europa”.