EXCLUSIV Permisul de conducere, tot mai greu de obținut / Timp de așteptare de până la șase luni pentru examen / Cum explică școlile de șoferi și poliția întârzierile mari

În multe județe din țară, oamenii așteaptă luni de zile pentru a putea da examenul pentru carnetul de șofer de categoria B, ajungându-se, în unele situații, la șase luni de așteptare, potrivit informațiilor culese de G4Media de la școli de șoferi și poliție. Timpul mare de așteptare creează nesiguranță pentru cursanți și pentru școlile de șoferi și încurajează corupția, au explicat reprezentanții școlilor de șoferi. Reprezentanții poliției dau vina pe pandemie pentru timpii mari de așteptare, însă școlile de șoferi acuză  numărul insuficient de examinatori.

Reprezentanții școlilor de șoferi spun că, din cauza timpului mare de așteptare și a modului în care este organizat sistemul, elevul vine nepregătit la examen și are, din start, șanse mai mici de promovare. În cazul examenului practic, îi este și greu să se pregătească, deoarece încă este ilegal să conducă singur, iar pentru ore suplimentare la școala de șoferi trebuie să plătească.

Cele mai grave situații sunt în județele unde timpul de așteptare combinat pentru cele două probe ajunge la cinci sau șase luni. În aceste situații, elevul are, de fapt, doar două șanse de a da examenul, înainte ca dosarul obținut de la școala de șoferi (care este valabil 12 luni de la absolvire) să expire.

În acest caz, elevul ia tot procesul de la capăt: eliberarea documentelor pentru înscrierea la școala de șoferi (și, bineînțeles, plătirea taxei), urmarea cursurilor de la școală și reînscrierea la examen. Aceasta este starea de fapt în județele Hunedoara, Neamț și Suceava.

Andrei Ciceu, reprezentantul unei platforme de pregătire a cursanților pentru examen și de gestionare a școlilor de șoferi, a transmis G4Media informații despre județele unde timpii de așteptare pentru examen sunt foarte mari. Conform lui, care citează reprezentanți ai școlilor de șoferi, timpi foarte mari de așteptare sunt în următoarele județe:

• Botoșani     – 4-5 luni pentru proba practică
• Covasna     –  4-5 luni pentru proba practică
• Cluj             – 2 săptămâni pentru proba teoretică, 3 luni pentru proba practică
• Galați          – 1 lună pentru proba teoretică, 2-3 luni pentru proba practică
• Hunedoara  – 6 săptămâni pentru proba teoretică, 4 luni proba practică
• Neamț         – 6 săptămâni pentru proba teoretică, 4 luni pentru proba practică
• Suceava       – 6 luni pentru proba practică

Atenție! Lista nu este exhaustivă: pot exista județe unde timpul de așteptare este foarte mare care să nu fie incluse în această listă. De asemenea, există județe, cum ar fi Municipiul București, în care timpul de așteptare este foarte mic, de ordinul zilelor.

Programarea la proba practică pentru carnetul de șoferi

Nepregătire și nesiguranță

Reprezentanții școlilor de șoferi susțin că timpul mare de așteptare este o nedreptate pentru elevi și creează nesiguranță.

Conform legislației din România, o persoană este obligată să termine o școală de șoferi înainte să se înscrie la vreun examen pentru permisul de conducere. Școala de șoferi, la rândul ei, pentru permisul de categoria B, trebuie să pregătească elevul timp de 24 de ore pentru cunoașterea Codului Rutier și timp de încă 30 de ore pentru condusul propriu-zis (în această ordine, plus examenele interne ale școlii).

După ce elevul termină școala, se poate înscrie la proba teoretică (informal, sala), unde i se testează cunoștințele legislative printr-un chestionar și, dacă o trece, se poate programa la proba practică (informal, traseul), unde conduce în oraș alături de un polițist examinator.

Problema identificată de către școlile de șoferi este că trece foarte mult timp între perioada când un elev învață și ziua când este examinat, indiferent că vorbim de teorie sau practică. La teorie, cel puțin, elevul poate suplimenta singur, recitind legislația și completând modele de chestionare de examen pe internet.

La traseu, lucrurile stau diferit. Ar fi ilegal ca un elev să conducă singur, chiar și alături de un adult, pentru a se pregăti pentru examen, căci încă nu are permis. Singura soluție este să cumpere ore suplimentare la școala de șoferi și să conducă alături de un instructor auto profesionist, exact cum a făcut în timpul școlii. Nu toți, însă, își permit.

Așadar, în multe situații, elevii se prezintă la traseu la luni de zile de când au condus ultima dată. Până atunci, își pierd din îndemânare și uită cunoștințele. Într-un cuvânt, vin la examen nepregătiți.

Acesta este un motiv care explică rata de promovabilitate foarte mică la examen. În anul 2020, dintre cei 330.000 de candidați care au susținut pentru prima oară probele la toate categoriile de permise (excluzându-i pe cei încă programați pentru traseu), doar 34% au trecut din prima ambele probe, conform datelor oficiale ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule (DRPCIV).

Totuși, procentul se ridică atunci când vorbim doar de permisul de categoria B (adică a mașinilor): 50% dintre elevi au promovat examenul în 2020, conform datelor transmise de DRPCIV către Radio Europa Liberă. Nu este, însă, clar dacă acest procent include și candidații care au promovat examenul la o altă încercare decât prima sau nu.

Deci, elevii sunt dezavantajați de actualul sistem și de timpul lung de așteptare și vin la examen nepregătiți. De asta, mulți nu promovează examenul. Dacă nu promovează și vor să se mai înscrie o dată la examen, trebuie să aștepte cel puțin 15 zile, indiferent de probă. Pentru proba practică, sunt obligați să facă încă cel puțin șase ore de condus înainte să mai încerce o dată. De multe ori, cei nepromovați se adaugă numărului deja mare de candidați pentru traseu și timpul de așteptare poate crește, spun școlile de șoferi. Se creează, așadar, un cerc vicios.

Pentru mulți elevi, perioada mare de așteptare creează imprevizibilitate și nesiguranță. „Nu se știe ce se va întâmpla până la examen, se întâmplă multe în șase luni”, a declarat un reprezentant al unei școli din Galați, referindu-se la perioada dintre începerea școlii și susținerea traseului. Același reprezentant ne-a declarat că, din cauza așteptării îndelungate, românii care lucrează în străinătate nu mai vin să-și ia permis în țară.

Există și situații extreme în care elevii sunt nevoiți să reia tot procesul de obținere a permisului de la zero. Deoarece dosarul primit la absolvirea școlii de șoferi este valabil 12 luni, elevii au un număr limitat de șanse să treacă examenul. Dacă nu iau examenul în aceste 12 luni, trebuie să se reînscrie la o școală de șoferi, să obțină din nou toată documentația, să plătească din nou toate taxele și tarifele etc. Tot progresul lor va fi șters.

Situația este cu atât mai gravă în județele unde se așteaptă foarte mult pentru probe. La o școală de șoferi din Galați, aproximativ 25% dintre elevi nu iau examenul în 12 luni de la absolvire și trebuie să se reînscrie. De altfel, acolo, timpii de așteptare sunt de șase săptămâni pentru sală și alte cel puțin 10 săptămâni pentru traseu, deci elevii au, de fapt, doar trei șanse ca să treacă examenul (în condițiile descrise mai sus).

Timpul mare de așteptare, combinat cu faptul că programările la traseu se fac exclusiv de către șeful fiecărui serviciu de județ creează un sistem vulnerabil corupției.

Un reprezentant al unei școli din Galați a declarat pentru G4Media că multe persoane vor să se programeze mai devreme și mituiesc șefii de serviciu. „Fiecare caută o portiță, am avut situații în care băgau dosarul mai repede”, spune reprezentantul. Cazurile descoperite de către DNA la Galați confirmă acuzațiile.

Cele mai flagrante cazuri sunt cele unde se creează un grup infracțional organizat pentru a ocoli complet probele. Asta s-a întâmplat în faimosul caz Pitești, și, mai recent, la Suceava.

Pensionări sau pandemie?

Cauzele pentru aceste perioade lungi de așteptare nu sunt clare.

Pe de o parte, școlile acuză că nu sunt suficienți polițiști examinatori. „Avem, paradoxal, situația în care examinatori de aceeași vârstă ies la pensie sau pleacă la (concediu de – n. r.) îngrijire copil”, spune reprezentantul școlii din Galați. Posturile, de multe ori, rămân neacoperite.

Școlile se mai plâng de birocratizarea excesivă. O soluție simplă propusă de ei ar fi ca elevul să se poată programa pentru sală din timpul orelor de condus, adică după ce a promovat examenul intern al școlii și să nu aștepte până termină școala.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al DRPCIV, Rodica Popescu, se ferește să vorbească despre lipsa de personal a serviciilor și pune accentul pe factori care nu țin de instituție. Ea spune că motivele pentru care perioadele mari de așteptare sunt diverse, multe dintre ele generate de pandemie.

Totul a început din starea de urgență, când a existat un decalaj de două luni în care nu s-au susținut examene. Apoi, spune ea, s-au introdus mai multe restricții care au dus la creșterea timpului de așteptare pentru candidați: reducerea numărului de examinatori, reducerea capacității de examinare la jumătate, îmbolnăvirea personalului și introducerea măsurilor de distanțare pentru examinați.

În ceea ce privește măsurile luate de către DRPCIV pentru a scădea timpul de așteptare, Popescu spune că s-au pregătit examinatori și s-au suplimentat spațiile de examinare.

Purtătorul de cuvânt a mai ținut să precizeze că serviciile de eliberare a permiselor își organizează timpul și repartizarea candidaților la nivel de județ. Bucureștiul, de exemplu, examinează ambele probe în fiecare zi. Ilfovul, pe de altă parte, examinează proba teoretică doar trei zile pe săptămână, susține ea.

Într-adevăr, serviciile de eliberare a permiselor sunt subordonate direct prefecturilor de județ, conform legii. Fiecare prefectură poate decide, printre altele, numărul personalului examinator din cadrul serviciului.

În final, Rodica Popescu a ținut să precizeze că „prevedem anumite situații, dar nu putem să prevedem pandemia”, iar „cererea (pentru permise – n. r.) a fost și este foarte mare”.

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea

Rectificare 17 august 2021: O versiune mai veche a acestui articol a susținut, în mod eronat, că cifra de 330.000 se referă la candidații înscriși pentru prima oară la proba practică și că rata de promovabilitate de 34% este valabilă pentru candidații care au fost admiși la proba practică din prima încercare.

De fapt, cifra se referă la candidații înscriși pentru prima oară la proba practică (dacă au luat din prima proba teoretică), alături de cei respinși pentru prima oară la proba teoretică; procentul se referă la candidații care au promovat din prima și proba practică, și proba teoretică.