O judecătoare de la Înalta Curte a vrut să confiște peste 3 milioane de lei de la fostul ministru Nicolae Bănicioiu / Judecătoarea, în opinie minoritară: Erau probe, dar faptele sunt prescrise ca urmare a deciziilor CCR

Judecătoarea Francisca Vasile (cunoscută drept una dintre cele mai pregătite şi oneste judecătoare de la Înalta Curte) a vrut să confişte peste 3 milioane de lei de la fostul ministru PSD Nicolae Bănicioiu în cadrul procesului penal pentru corupţie, potrivit motivării instanţei.

În opinie minoritară, judecătoarea a concluzionat că erau probe privind săvârşirea de către Bănicioiu a infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, doar că faptele sunt prescrise ca urmare a aplicării deciziilor CCR. Pe cale de consecinţă, judecătoarea Francisca Vasile a vrut să dispună încetarea procesului penal pentru că a intervenit prescripţia şi confiscarea banilor, peste 3 milioane de lei, primiţi de Bănicioiu de la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

Doar că judecătoarea Vasile a fost minoritară, prin urmare opinia ei nu este executorie. Se aplică decizia majoritară dispusă de judecătorii ÎCCJ Lia Savonea, Adriana Ispas, Mihail Udroiu şi Valentin Chitidean. Aşadar, cu un vot de 4:1, Înalta Curte a dispus achitarea lui Bănicioiu.

Diferenţa dintre soluţia de achitare şi cea de încetare a procesului penal pentru că a intervenit prescripţia este că, în cazul celei de-a doua variante, instanţa poate dispune confiscarea banilor primiţi mită.

Judecătoarea Francisca Vasile: “Erau probe”

“În opinie separată, consider că instanţa de apel a procedat la administrarea unui probatoriu care, în final, coroborat cu probele existente la dosarul cauzei, necontestate ori cu cele ce constituie înscrisuri sau au la bază înscrisuri, cum este analiza datelor bancare materializată într-un proces verbal, procesele verbale de redare a dialogurilor ambientale autorizate, rezultatele percheziţiilor informatice, erau suficiente şi apte răsturnării prezumţiei de nevinovăţie, chiar dacă răspunderea penală poate fi paralizată de împlinirea termenului prescripţiei.

Datele conţinute de declaraţiile martorilor au cunoscut o evoluție sau nuanțare odată cu translatarea fazelor procesuale, care nu este însă echivalentă cu o retractare.

De asemenea, informaţiile expuse de martori, în funcţie de implicarea ori poziţia acestora în lanţul infracţional sau în activitatea desfășurată de societățile vizate, se coroborează ori se completează între ele şi cu restul datelor furnizate de înscrisuri, analiza financiară şi înregistrările ambientale, într-o sumă de date suficiente dovedirii acuzațiilor formulate”, a concluzionat judecătoarea Francisca Vasile.

Luarea de mită s-a prescris în aprilie 2025

După ce a ajuns la concluzia că erau probe împotriva lui Bănicioiu, judecătoarea Vasile a constatat că faptele sunt prescrise ca urmare a aplicării deciziilor CCR.

“Pentru infracţiunea de trafic de influenţă, răspunderea penală a fost înlăturată, fiind pronunţată, în fond, soluţia încetării procesului penal ce are ca premise dovedirea existenţei faptei şi a vinovăţiei.

Infracţiunea de luare de mită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar potrivit (…) limitele (…) se majorează cu o treime.

Termenul de prescripţie de 10 ani, stabilit conform (…), se va calcula, conform Deciziei nr. 1/2025, pronunţate de ICCJ – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, însă nu de la data numirii inculpatului în calitate de ministru interimar al sănătăţii, 26.02.2014, acesta fiind, din perspectiva acuzării, momentul (procesual al) scindării conduitei infracţionale în pluralitatea compusă din trafic de influenţă şi luare de mită, ci de la data primirii sumei în interiorul mandatului, 17.04.2015.

Consider că pretinderea, ca element constitutiv al laturii obiective, s-a consumat în perioada anterioară, în considerarea infracţiunii de trafic de influenţă.

Astfel, termenul prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită, calculat de la primul act al primirii, ulterior numirii inculpatului ca ministru al sănătăţii,  s-a împlinit la data de 16.04.2025 (după momentul soluţionării cauzei în fond, la data de 03.10.2024, însă anterior prezentei evaluări).

Context. Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, l-a denunţat la DNA pe Bănicioiu, care era coordonatorul Departamentului de Sănătate al PSD şi ministrul Tineretului şi Sportului.

Cocoş a explicat că, după venirea USL la putere în 2012, a decis să intervină la Bănicioiu astfel încât directorii apropiaţi lui de la mai multe spitale din Bucureşti să nu fie schimbaţi din funcţii pentru a nu fi puse în pericol afacerile firmelor lui din Sănătate.

Cocoş ar fi pus la cale cu Bănicioiu următoarea schemă: un om apropiat de ministru, Cătălina Alexandra Furtună, urma să intre în acţionariatul firmelor lui Cocoş şi să încaseze dividende în schimbul influenţei lui Bănicioiu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Omul lui Băncioiu a intrat ca acţionar în firmele lui Cocoş contra unui aport de 100 de lei la capitalul social şi a încasat dividende de aproape 1,3 milioane de lei.

Cătălina Furtună era prietenă cu soţia lui Bănicioiu, Mihaela, şi chiar ar fi lucrat împreună la una dintre firmele lui Cristi Burci, după cum a relatat un martor din dosar.

Ulterior, după ce Bănicioiu a devenit el însuşi ministru al Sănătăţii, în februarie 2014, ar mai fi primit dividende de la Cocoş (ceea ce în opinia procurorilor reprezentau mită mascată) de peste 1,8 milioane de lei.

Judecătoarea Francisca Vasile voia să dispună confiscarea celor  două sume, 1,3 milioane de lei (obiectul acuzaţiei de trafic de influenţă) şi 1,8 milioane de lei (obiectul acuzaţiei de luare de mită), în total peste 3 milioane de lei.