Sesizările depuse împotriva majorării pensiilor cu 40% și a creșterii salariilor profesorilor, au fost amânate de Curtea Constituțională pentru anul viitor
Curtea Constituțională (CCR) a amânat miercuri, pentru 13 ianuarie 2021, sesizarea guvernului depusă împotriva legii prin care PSD a forțat în Parlament majorarea pensiilor cu 40% începând de la 1 septembrie, după Executivul a decis majorarea acestora cu doar 14% din lipsă resurse.
De asemenea, tot în ianuarie 2021 judecătorii CCR vor dezbate și amânarea pentru anul viitor a creșterii salariilor profesorilor: legea prevedea că acestea trebuiau majorate de la 1 septembrie, guvernul a amânat pentru 2021, iar PSD a forțat, de asemenea în Parlament, revenirea la data de 1 septembrie.
Atât modificările la majorarea pensiilor, cât și cele privitoare la salariilor profesorilor au fost operate de guvern prin ordonanța de urgență de rectificare bugetară adoptată în luna august. Ulterior, în Parlament, prin legea de aprobare a ordonanței de urgență, au fost anulate aceste decizii ale guvernului. Executivul a cerut apoi arbitrajul Curții Constituționale.
Argumentele Guvernului în fața CCR:
- Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate a legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.
- Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.
- Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”
- Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.
Parlamentul a adoptat, pe 22 septembrie, legea de aprobare a rectificării bugetare pe 2020 cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie.
S-au înregistrat 242 voturi ”pentru”, 147 ”împotrivă” şi 11 abţineri.
Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare Legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.
Totodată, Parlamentul a aprobat majorarea din acest an a salariilor de bază pentru personalul didactic de predare, deși guvernul prevăzuse această majorare pentru 2021.
Premierul Ludovic Orban a criticat dur atunci modificările operate de Parlament la OUG privind rectificarea, subliniind că „iresponsabilitatea PSD riscă să arunce România într-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o”.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
35 comentarii