Lista risipei de bani publici. Ce cheltuieli ar putea tăia Guvernul pentru a majora salariile profesorilor

greva protest-profesori-cluj

Guvernul spune că nu are „un sac de bani” pentru a majora salariile profesorilor, însă numeroase exemple relatate de-a lungul timpului de Economedia și G4Media arată că Executivul poate găsi bani rapid doar dacă reduce din risipa banilor publici. Economedia a identificat câteva soluții imediate, dincolo de măsurile care pot fi luate pe termen lung, respectiv: tăierea pensiilor speciale, interdicția cumulului pensiei cu salariul, tăierea primelor acordate nejustificat de către companiile de stat chiar și atunci când au pierderi, reducerea armatei de funcționari publici, scăderea lefurilor de mii de euro din companiile de stat, desființarea tuturor comitetelor și agențiilor ale căror membri au salarii de mii de euro, reducerea armatelor de șoferi și a parcurilor auto ale ministerelor, instituțiilor și companiilor de stat, eliminarea excepțiilor fiscale, reducerea sau tăierea subvențiilor de zeci de milioane de euro date partidelor, care ajung să bage acești bani în presă.

Un profesor debutant are un salariu de 2.400 lei, iar un profesor cu 40 de ani vechime câștigă 4.100-4.200 de lei. Ministerul Educației a afirmat, inițial, că va păstra salarizarea cadrelor didactice în proiectul legii, ceea ce ar fi adus o creștere cu circa 60% a salariilor debutanților. Impactul financial al măsurii era estimat la circa 8 miliarde de lei pe an, potrivit EduPedu. Ulterior, la numai 20 de zile după, ministrul Educației Ligia Deca a scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației. Profesorii au intrat, așadar, în prima grevă generală din ultimii 18 ani.

Guvernul spune, însă, că nu are „un sac de bani” să le ofere, iar secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a mințit inclusiv că PNRR nu permite creșteri de salarii sau sporuri la profesori. Drept compensație, Guvernul le-a oferit, joi, profesorilor, prime cuprinse între 1.000 la 2.500 lei ca să înceteze greva. Sindicatele au respins însă oferta.

Guvernul mai spune că nu are bani în ciuda avansului puternic al economiei românești și al creșterii puternice a veniturilor la buget, anul trecut, pe seama inflației și inflației energetice care a virat mai mult TVA și dividende mai mari de la companiile din energie în cuferele statului.

Deși anul acesta a început cu o creștere economică la jumătate față de anul trecut și cu încasări puternic sub program, Guvernul a anunțat măsuri firave de reducere a cheltuielilor, de numai 5 miliarde lei.

Pentru alții se pot realiza majorări de salarii  

Parlamentul a votat recent mai mulți angajați și salarii cu până la 50% mai mari la Administrația Fondului pentru Mediu, în plină grevă a profesorilor care cer majorări de lefuri și după ce Guvernul a adoptat reduceri de cheltuieli. Costul cu cele aproape 100 de posturi în plus și creșterea cu 50% a salariilor este de peste 15 milioane de lei pe an, estima recent USR.

Se pregătesc totodată creșteri de salarii la CFR și Metrorex. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu spunea chiar luna aceasta că „vom găsi o soluție pentru aplicarea Statutului Personalului Feroviar” și că „e nevoie de salarii decente pentru feroviari”.

Cu un venit mediu lunar brut de 12.444 lei/angajat, sindicatul de la metrou protestează la Guvern pentru salarii mai mari.

Pentru majorarea salariilor și la CFR Infrastructură, companie cu 25.000 angajați, impactul bugetar este 590 de milioane de lei pentru aplicarea statutului personalului feroviar.

Salariile la CFR Călători sunt prevăzute să crească de la 1 iulie. Directorul Companiei anunță că va cere 660 de milioane de lei la rectificarea bugetară pentru a acoperi majorările salariale din „Statutul Personalului Feroviar”.

În martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat majorarea cu 50% a salariilor pentru primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene implicați în proiecte cu fonduri europene.

Ce cheltuieli se pot reduce

Economedia va prezenta, în rândurile următoare, măsuri pe care Guvernul ar putea să le ia pentru a reduce risipa banilor publici și pentru a găsi bani pentru majorările salariale ale profesorilor.

  • Eliminarea pensiilor speciale

Pensiile speciale costă România 12 miliarde lei anual. În ciuda faptului că reforma pensiilor speciale se regăsește în PNRR, Guvernul pare că face tot posibilul pentru a evita eliminarea lor. Cea mai recentă discuție a fost că se elimină „anumite” pensii speciale.

Din contră, am văzut cum autoritățile extind beneficiarii de pensii speciale.

Recent, Camera Deputaților a decis că și magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituțională vor beneficia de pensii speciale.

Anterior, Ministerul Justiției a introdus noi categorii de grefieri care primesc pensii speciale, în pline negocieri pentru reformarea pensiilor speciale în cadrul PNRR.

  • Interdicția cumulului pensiei cu salariul

Guvernul a evitat să ia această măsură, în contextul în care însuși premierul Nicolae Ciucă primește atât salariu ca premier, cât și pensie specială ca militar. Ca alt exemplu de notorietate, și guvernatorul BNR Mugur Isărescu încasează simultan pensie și salariu.

  • Tăierea primelor nejustificate

Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.

Totodată, numeroase companii de stat au acordat, de Crăciun, prime semnificative, în ciuda faptului că unele dintre ele nu aveau performanțe. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual.

  • Tăierea salariilor de mii de euro la comitete obscure

Statul român cheltuie peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.

  • Reducerea armatelor de șoferi și a parcurilor auto ale ministerelor și instituțiilor

Statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată”. Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.

G4Media a scris, în toamna anului trecut, că Inspectoratul general al Poliției Române (IGPR) va cumpăra 600 de mașini BMW de la Automobile Bavaria SRL, firmă condusă de Michael Schmidt (foto dreapta), prietenul președintelui Klaus Iohannis. Contractul este în valoare de 98 de milioane de lei, iar Sindicatul Europol acuză ministerul că a organizat o licitație cu dedicație, deoarece doar modele BMW s-ar fi putut califica după criteriile stabilite în caietul de sarcini, a informat Europa Liberă. Conducerea Automobile Bavaria a transmis G4Media că întregul proces al licitației a fost public și că nu se poate vorbi de o o ”dedicație”. Potrivit portalului achizițiilor publice, o singură ofertă a fost depusă. Câștigătorul, Automobile Bavaria SRL, va primi pentru aceste mașini, în total, 98.006.046 de lei, preț fără TVA, iar durata contractului este de doi ani. Jumătate din achiziție este finanțată din bani europeni, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (P.O.I.M.) axa 2.5, iar prețul per bucată ajunge la 163.343,41 lei (aproximativ 33.200 euro).

Ca ironie, un echipaj de poliție care a condus coloana de profesori protestatari la greva de joi a folosit unul dintre noile BMW-uri cumpărate de Poliția Română de la firma fondată de Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis.

  • Evitarea plății de despăgubiri uriașe pentru angajați ai unor companii de stat

Companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați. Recent, alți doi foști angajați ai Transelectrica au dat în judecată compania și au cerut despăgubiri de 2,2 milioane de lei după ce au fost revocați.

  • Reducerea armatei de funcționari 

Numărul de angajați din instituţiile şi autorităţile publice a crescut cu 470 în martie, la 1,27 milioane de posturi, arată cele mai recente date al Ministerului Finanțelor. Până în decembrie 2022, media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari a fost de 1.529 pentru cele 13 luni pentru care avem date, peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă.

Economedia a scris cum Curtea de Conturi are aproape 70 de consilieri personali, care pot beneficia de pensie specială, iar lista consilierilor este ținută la secret. Sindicatul spune că sunt angajați prin „ușa din spate”, adică fără examen. Totodată, consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi iau salarii duble față de auditori, deși nu au pregătire și atribuții de control.

Inclusiv un consilier de stat la cancelaria premierului Nicolae Ciucă, Mădălina Turza, a afirmat că nu cuantumul salariilor la stat este problema, ci căpușarea sistemului public cu oameni care nu au ce să caute pe funcții publice de specialiști și pe care nu îi poți concedia, din cauza prevederilor legale.

  • Concedierea bugetarilor angajați pe criterii politice și din nepotism

De exemplu, ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, unul dintre cei mai populari membri ai Guvernului, îi are subordonați la instituții din coordonarea ministerului pe care îl conduce pe mai mulți membri ai familiei: fiica, ginerele, nora și soția. Cel mai recent, a intrat în acest „club” nora ministrului, Antonia Luchian (32 de ani), angajată în 2020 drept consilier la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Anterior, aceasta lucra la propria firmă de ”cursuri de dans” și ”dansatori evenimente”. Antonia Luchian a încasat de la APIA, în 2021, circa 6.000 de lei lunar net. (Detalii, AICI)

Un alt exemplu este Mihai Neacșu, fratele baronului PSD Marian Neacșu, care este și secretar general al guvernului. El a fost desemnat membru al consiliului de administrație al Autorității Aeronautice Civile pentru patru ani, potrivit contractului de mandat postat pe site-ul instituției. (Detalii, AICI)

Ion Simu, director general interimar la CFR Infrastructură, a câștigat concursul pentru un mandat de 4 ani la conducerea companiei care administrează rețeaua feroviară din România, potrivit surselor Economedia. Ion Simu a venit (ca interimar) la conducerea CFR Infrastructură în mandatul lui Sorin Grindeanu și a fost protejat de Consiliul de Administrație (dominat de PSD), deși este urmărit penal de DNA în dosarul de corupție deschis de DNA Timișoara. (Detalii, AICI)

Un căpitan SRI trecută în rezervă pentru ”necinste” în gestionarea informațiilor secrete, a devenit angajat la Autoritatea Electorală și Agenția Funcționarilor Publici, iar, în paralel, este ”holistic coach”. (Detalii, AICI)

Fotomodelul Roxana Ilie, administratorul unei firme prin care PSD-ul lui Marcel Ciolacu distribuie bani la presă, a primit un bonus: job bun la stat / Este angajată la ANRE, instituție condusă de un pesedist, celebră pentru sinecurile pe linie de partid. (Detalii, AICI)

Camelia Pricopie, fostă chimistă la o unitate SRI, actuală angajată la BNR, a fost numită ca vicepreședinte al Autorității de Audit din Curtea de Conturi. Este soția lui Remus Pricopie, propus de PSD premier în 2020. (Detalii, AICI)

  • Reglarea salariilor uriașe din autorități și companii de stat

Salariile din autoritățile și companiile de stat pot ajunge la mii de euro lunar.

De exemplu, directoarea generală a Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Ioana Timofte, este nepoata fostului director SRI Radu Timofte, declara un salariu anual de peste 260.000 de lei, adică în jur de 22.000 de lei pe lună. Ea a fost recent reținută de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, pentru delapidare, constituire de grup infracţional organizat și spălare de bani, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. (Detalii, AICI)

Președintele ASF a primit, în 2022, trei salarii suplimentare de câte 12.500 de euro, din care unul pentru performanța activității în anul în care City Insurance a intrat în insolvență.

  • Tăierea subvențiilor pentru partide, care ajung majoritar la presă

Un raport ExpertForum arată că partidele politice din România au cheltuit cel mai mult, în 2022, pentru presă și propagandă, aproape dublu față de anul precedent. Mai exact, a fost cheltuită suma de 101 milioane de lei, față de 63 de milioane de lei în 2021. PSD a cheltuit 54 de milioane de lei (58% din cheltuieli), PNL 39 milioane de lei (70% din cheltuieli), iar USR doar 5 milioane de lei (18% din cheltuieli).

Digi24, postul care a primit bani de la PNL, a titrat miercuri despre greva profesorilor „Cum fac liderii de sindicat jocul Rusiei”. (Detalii AICI)
  • Eliminarea excepțiilor fiscale

Majoritatea instituțiilor financiare internaționale recomandă României să reducă excepțiile fiscale și scutirile de impozit, pentru a ajunge la o taxare mai corectă și mai echitabilă. În schimb, Guvernul a făcut exact pe jos și a extins scutirea de impozit aplicată inițial IT-iștilor și către agricultură și construcții.

Economedia a subliniat în repetate rânduri că risipa de bani publici este o problemă sistemică în România, iar Guvernul are datoria să ia câteva măsuri punctuale:

Să elimine funcțiile politice din companiile de stat, să realizeze reforma privind guvernanța corporativă, așa cum și-a asumat prin PNRR.

Să condiționeze acordarea de prime de performanța companiei, de performanța angajaților – de ce merită toată lumea prime, dacă nu performează?

Să transparentizeze funcțiile, salariile și responsabilitățile. Vedem zilnic, ca jurnaliști, cum GDPR este utilizat abuziv de către stat ca să ascundă informații de interes public.

Economedia va urmări programatic această temă a modului în care sunt cheltuiți banii publici în companii de stat.

Sursa foto: actualdecluj.ro

Comentarii

    • Ce sens ar fi avut atata munca?!
      Stim bine ca guvernantii NU se vor ATINGE macar de nici una dintre aceste masuri si ca le vor profesorilor promite marea cu sarea cat sa incheie greva!
      Apoi, tot noi stim bine ca odata incheiata greva, guvernantii NU se vor tine de promisiuni!
      Tine minte, NU vor respecta nici o promisiune, asa cum de 33 de ANI nu respecta Programele de guvernare, LEGILE votate in Parlament si promulgate de Presedintele Tarii!
      Tine minte: le vor promite profesorilor, ii vor baga in clase iar la termenele cerute de sindicalisti profesorii vor iesi iar in strada iar guvernantii ii vor aburi iar, asa cum fac de 33 de ANI!
      Tine minte!!
      Ameninta cu proteste si cadrele medicale… daca le vor satisface profesorilor cererile, cadrele sanitare vor iesi si ele!
      Apoi lista e lunga: Metrou, CFR, etc… toate companii de stat clientelare, falimentare, bugetofage, cu Pierderi anuale de sute de Milioane de Euro, pierderi suportate an de an de la Bugetul de stat!!!!
      Adauga PNRRul: Romania va avea un esec lamentabil cu acest PNRR, pentru ca NU va reusi sa faca marete;e REFORME la care s-a angajat si nici miliardele alea multe de Euro, cu care se lauda Iohannis, NU vor veni!!
      Norocul lor e ca pensionarii nu pot stat multe ore in strada, la proteste….

  1. Traiasca democratia din Romania in care principalele doua partide se cearta din varful buzelor si fac opozitie de forma, iar in culise impart prada. Legile sunt făcute ca sa fie incalcate, cu zeci de derogari si portite lasate pentru cine stie unde sa se uite. Si cum sa nu stie cand inclusiv CCR este politizat iar acovatul poporului e inca numit de aceeasi gusteri care decid ce e bine si e rau. Am putea avea o tara ca afara, vorba cântecului, dar avem o democratie esuata in care fostii tovarasi se dau domni si inca decid viitorul acestei tari.
    Felicitări Exonomedia pentru această lista a risipei de bani, poate cumva ajungem ca natie sa realizam ca trec anii peste noi si, in loc sa traim bine, platim oalele sparte si furturile altora prin preturile si impozitele mai mari.

  2. Anii trec,și lumea uită!!
    Pentru ce am ieșit în stradă,in 1989!?
    Că să vedem acum, după 33 de ani,o Românie distrusă, fragmentată,o Românie de speciali,politicieni…..
    Eu cred că acești derbedei,numiți…politicieni….nu mai au ce sa ne dovedească!!!
    Trebuiesc aruncați în pușcărie și la groapa de gunoi a istoriei!!
    Va fi greu să ne revenim,poate va fi necesar efortul a câtorva generații pentru tot Raul făcut acestei țări de această grupare mafiotă numită politician,dar va trebui să terminăm cu ei….. cât încă se mai poate face ceva!!!

  3. Guvernantii nu pot sa dea inapoi ce au distrus si furat de la populatie dacat ciuruiti cu mitraliera pana la al saptelea neam.

  4. Astia sunt mare nesimtiti! (guvernanti, polticieni).
    Eu la lista as mai adauga si Institul revolutiei romane (nu-i inteleg deloc rostul),
    as reduce cheltuielile cu asa zise centrele culturale din afara tarii, as reduce renta casei regale a Romaniei, etc

  5. Aceasta subfinantare cronica ce tine de decade a invatamantului, aceasta lipsa de strategie de dezvoltare, de dotare, de modernizare … e echivalenta cu un harakiri national.
    Si efectele incep sa se vada prin emigratia puternica, concomitent cu imigratia puternica, numarul de romani ce cer alta cetatenie … sorry dar nu suntem departe de Rusia

    PS: o alta analiza @economedia ar fi o comparatie intre salariile debutantilor si in tarile din jur, a profesorilor la jumatatea sau finalul carierei.

    • Mai buna o comparatie intre salariile profesorilor si salariile uriase cu sporuri si mai uriase ale clientelei politice analfabete, cu diplome peste diplome de la celebrele fabrici de diplome, clientela care populeaza toate institutiile publice, in special cele de la nivel central…colcaie clientela analfabeta bine platita si rasplatita peste tot, in toate Institutiile centrale si locale!

  6. Reforma administrativă, pe lângă cele propuse, ar aduce un aport consistent de bani la buget. Primăriile care nu-și pot plăti nici angații și nu au bani de investiții în nevoile comunității ar trebui desființate prin lege, nu susținute cu bani de la buget. Și nu prin ”referendum” local. Nu mai susținem financiar primăriile pentru salarii ca apoi primarul să ia și pensie specială. E mai mult decât absurd. Dacă Statul ar fi condus de oameni gospodari nu de ciocoflenderi interesați doar de buzunarul lor și al protejaților. Și apoi liota de ”consilieri locali” plătiți pentru o zi pe lună de ședință. ”Activitatea” asta poate fi voluntară, cum este prin alte părți și atunci nu s-ar înghesui tot felul de neisprăviți să ajungă ”consilieri”. Într-o comună, pe vremuri, un șofer cu 7 clase era ”șef” la ”cultură” și directorul de școală trebuia să-l convingă de ce are nevoie de bani pentru anumite nevoi ale școlii. În fiecare comună există câțiva gospodari sau intelectuali care pot face voluntariat o zi pelună pentru problemele comunei. Chiar și la orașe mai mici. Numai să vrei, poșți găsi de unde sîă iei bani. Doar că statul este cel mai prost administrator dintre cei mai proști.

  7. Greva trebuia facuta la alocarea a 2% din PIB pentru educatie. Acum este tardiva si necredibila. Sindicatele sunt influentate de directori, inspectori, secretari de stat din invatamant. Care sunt revendicarile? Te uite pe site-urile sindicatelor si nu le vezi! Pentru ca au “bagate” in ele si revendicari pentru asa zisa “sefime” din invaramant.

  8. Poate ca acuma este vreme sa arătăm ca ne pasa. În ’89 am ieșit sa dam jos un regim comunist ce ne controla viețile și ne umilea cu frigul, foamea și securitatea. De ce acum nu mai suntem capabili de asa ceva? Oare guvernul asta ne mai reprezinta interesele. Președintele nostru votat cu peste 60% din voturi mai e cu noi? E timpul de o răscoala, e timpul de un 10 august români.

  9. Cred ca numai o dictatura militara mai poate opri furtul la scara industriala care are loc la noi in tara si care mereu se amplifica. Care este puterea democratiei ?Cati romani sesizeaza corect care este nivelul nostru in lume si din ce cauza ?

  10. Cu cat mai mare este decalajul intre baza si varf cu atat traiul este mai greu pentru populatie!si cu cat apar tot timpul tot felul de capuse!

  11. Rezolvarea e privatizarea invatamantului la toate nivelurile si acordarea de voucere pentru educatie tinerilor pana la 16 ani, care sa acopere taxele scolare si cheltuielile aferente. Statul ar trebui sa se limiteze la organizarea examenelor nationale, acreditarile scolilor private si acordare de burse pentru calificarea in meseriile necesare in administratie, justitie si in institutiile de forta.
    Profesorii buni ar primi salarii corespunzatoare si respect, cei slabi, recalificare!
    Armatele de politruci …la deratizare si spatii verzi.

    Din pacate astea sunt vise umede. Meseria viitorului e cea de sindicalist sau organizator de greve!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *