Le Monde: Scandalurile de corupție legate de fondurile europene se înmulțesc în statele din estul Europei / Mai mulți lideri eurosceptici sunt acuzați că s-au îmbogățit sau că și-au îmbogățit apropiații deturnând bani de la Bruxelles

Cotidianul Le Monde publică, sâmbătă, o amplă analiză în legătură cu faptul că scandalurile de corupție legate de fondurile europene se înmulțesc în statele din estul Europei și că tocmai liderii eurosceptici, cu un discurs naționalist, sunt acuzați că s-au îmbogățit sau că și-au îmbogățit apropiații deturnând bani de la Bruxelles.

Premierul ceh riscă între 5 și 10 ani de închisoare, liderul unui partid aflat la putere în România este vizat de o anchetă penală pentru deturnare de fonduri, ginerele premierului ungar este acuzat că s-a îmbogățit din fondurile structurale europene datorită legăturilor sale familiale, enumeră cotidianul, subliniind că, în ultimii ani, scandalurile de corupție legate de aceste fonduri de înmulțesc în mai multe țări din estul integrat în Uniunea Europeană începând cu anul 2004.

Toate partidele politice sunt afectate aproape de fiecare dată, fiind vorba despre aceleași ingrediente sulfuroase: persoanele aflate la putere sau rudele acestora ar beneficia de fondurile de coeziune ale UE, în timp ce atacă din ce în ce mai mult instituțiile europene în discursurile lor, comentează Le Monde.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Chestiunea este importantă pentru scrutinul din 26 mai: viitorii eurodeputați vor trebui să negocieze fondurile regionale pentru perioada 2021-2027. Pentru 2014-2020 au fost prevăzute 351 de miliarde de euro, însă odată cu ieșirea Marii Britanii din UE fondurile vor fi automat reduse.

În plus, mai multe capitale occidentale vor să condiționeze acordarea acestora de respectarea statului de drept sau de primirea azilanților. În acest context, deși banii europeni au servit enorm populației și investițiilor în infrastructură, înmulțirea scandalurilor duce la decredibilizarea uneia dintre politicile-cheie ale construcției europene, explică autorii articolului.

Le Monde enumeră scandalurile de corupție care îi vizează pe liderii din statele est-europene. Este vorba despre premierul Cehiei, Andrej Babis, premierul ungar Ungariei Viktor Orban și liderul PSD Liviu Dragnea.

La Bruxelles, Comisia solicită să nu se discrediteze politica de coeziune. La scară continentală, frauda detectată este marginală – reprezintă doar 0,29% din sumele distribuite în 2017. „În aceste țări există multă corupție și circa două treimi din investițiile publice reprezintă fonduri europene, deci nu este foarte surprinzător faptul că fiecare scandal implică bani europeni”, a explicat un specialist în fondurile de coeziune. Cu toate acestea, în afară de țări precum Polonia sau țările baltice, care au fost relativ neatinse de scandaluri și pe care Comisia Europeană le dă drept exemplu, altele au permis în mod evident elitelor politice să acapareze o parte din bani fără niciun control.

„Ceea ce este nou este că acum ne putem îndoi de eforturile justiției naționale de a lupta împotriva acestor fapte”, a afirmat cu îngrijorare Ingeborg Grässle, eurodeputată germană din CDU, aflată la conducere Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

În articol se menționează că, deși fondurile de coeziune țin de competențele comunitare, statele-membre au o responsabilitate covârșitoare în distribuirea acestora și în lupta împotriva fraudelor. Or, acestea sunt reticente în a demasca deturnările. Pusă în fața acestei situații, Comisia Europeană dispune de instrumente limitate. Investigațiile OLAF sunt pur administrative și menținute secrete: miile de file cu concluzii sunt transmise la nivel național. În 55% din cazuri, statele nu acționează în urma acestora, conform Curții de conturi europene. Într-un raport publicat joi, aceasta menționează că România și Ungaria nu au, de altfel, „niciun mecanism formal de cooperare sistematică”. Nici Budapesta „nu divulgă niciodată rapoarte despre activitățile sau posibilele cazuri de fraude care să afecteze fondurile de coeziune”.