INTERVIUL INTEGRAL Daniel Băluță: Nu sunt un politician de Cotroceni, sunt un gospodar / În campania asta contează omul, nu partidul / 99% este despre mine, 1% despre PSD / Ce soluții propune pentru trafic/ Ce spune despre politica lui Nicușor Dan de a limita avizele de construcții

Daniel Băluță, primar în funcție al Sectorului 4 și candidatul PSD la Primăria Capitalei, susține că Bucureștiul are nevoie de „o administrație care unește, nu care dezbină”. Într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media. ro, Băluță vorbește despre motivele candidaturii sale, relația cu președintele Nicușor Dan și cu liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu, despre bugetul de campanie, acuzațiile legate de clanurile interlope și o eventuală înțelegere cu AUR dar și despre viziunea sa pentru București și posibile soluții la traficul din Capitală.

Cele mai importante declarații

• „99% este Daniel Băluță și 1% este PSD. În campania asta contează omul, nu partidul ”
• „Marcel Ciolacu nu a fost corect față de mine. M-a nominalizat, apoi s-a răzgândit brusc și inexplicabil ”
• „Nu am nicio relație cu George Simion. Nici nu l-am întâlnit personal”
• „Nu sunt un profil pentru Cotroceni. Sunt un gospodar, nu un președinte”
• „Sorin Grindeanu este potrivit să conducă PSD. Este omul potrivit acum”
• „Guvernul României nu și-a respectat contractul de finanțare pentru Planșeul Unirii”
• „Exclud total ideea unui sabotaj politic în privința plăților pentru lucrări”
• „Nu m-am simțit vizat de afirmația lui Nicușor Dan despre ‘mafia din sectoare’ ”
• „M-a ajutat filosofia lui Nicușor Dan împotriva mafiei imobiliare. Dar nu toți dezvoltatorii sunt mafioți ”
• „Da, am învățat din greșeli. Azi nu aș mai da presa în judecată”
• „Nu poți conduce Bucureștiul cu ceartă. E nevoie de cooperare și diplomație”
• „Metroul și dezvoltarea sudului sunt singurele soluții reale pentru trafic”
• „Sunt deschis să discut despre taxe pentru mașinile multiple, dar orice măsură trebuie asumată cu răbdare și dialog”

Cristian Pantazi: Bună ziua, suntem la interviurile G4 Media cu candidații la Primăria București. Primul invitat este Daniel Băluță, primar în funcție al Sectorului 4, candidatul PSD la Primăria Capitalei. 
Daniel Băluță: Bună ziua și o mare plăcere să fiu alături de dumneavoastră.

Cristinan Pantazi: În vară ați anunțat că nu veți candida la Primăria București pe motiv că aveți proiecte mari, și anume planșeul Unirii și Magistrala M4 de metrou. De ce v-ați răzgândit?
Daniel Băluță: Din două motive extrem de importante. Primul este legat de ceea ce oamenii cu care mă întâlnesc zi de zi mi-au solicitat. Și al 2-lea care este direct relaționat și cu acesta, este legat de faptul că am constatat nu numai în acest interval de timp, dar în general, că nu poți să tratezi – și asta vă spun în primul rând, în calitate de medic – doar o bucată, doar o parte dintr-un pacient ci e nevoie să tratezi întreaga problemă, să elimini cauzele care au dus la apariția unei afecțiuni. Și vă dau un exemplu banal aici.

Vorbeam despre planșeu. Inclusiv dorința de a completa această lucrare, al cărui proiect deja a fost inițiat de Nicușor Dan când era primarul municipiului București, și anume legătura de tramvai între Mitropolie și Piața Sfânta Vineri, a fost într-adevăr o epopee. De abia acum 5 zile această problemă a fost soluționată și am primit această completare.

Cred că am această abilitate de a face întregul ansamblu al Bucureștiului să fie funcțional, pentru că am capacitatea aceasta de a uni oamenii și nu a-i dezbina.

De ce sigla PSD apare mică pe afișele de campanie

Cristian Pantazi: Am observat că, deși sunteți candidatul PSD la Primărie, pe afișele dumneavoastră care au împânzit orașul, sigla PSD e aproape ascunsă. De ce asta? Vă încurcă asocierea cu partidul în București?
Daniel Băluță: Este un răspuns legitim pe care vi-l voi da în această campanie electorală, ca de altfel în campaniile electorale de la alegerile locale. este vorba despre oameni. Aici candidează Daniel Băluță.

Aici este vorba despre rezultatele pe care le am în spate, despre lucrurile pe care le-am livrat bucureștenilor, despre metrou, despre spitale, despre școli, despre noduri intermodale, aici sunt aceste rezultate, iar ponderea este reflectată în afiș. 99% este Daniel Băluță și 1% este PSD. Și ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie simbolul acestei campanii electorale: rezultatul și mai puțin politicul. Deci.

Cristian Pantazi: Cu alte cuvinte, considerați că imaginea dumneavoastră personală e mai puternică în București decât imaginea partidului.
Daniel Băluță: Nu au spus lucrul acesta. Au spus că în alegerile locale este foarte important să discutăm despre oameni și realizările lor.

Vedeți dumneavoastră, spitalele, planșeul, metrourile nu fac politică, iar tendința pe care inclusiv competitorii o au de a politiza această competiție electorală nu este una constructivă, pentru că eu consider că astăzi, pentru București, este vorba de rezultate, este vorba de produse livrabile, nu doar de promisiuni.

Eu nu voi face altceva decât să continui lucrurile pe care le-am început în sectorul patru și să le multiplic la nivelul București.

Dan Tăpălagă: Aveți dreptate. Dacă performanța PSD la guvernare era ceva mai mare, dacă PSD era bine în sondaje în București, atunci și sigla PSD-ului se mărea pe afișe.
Daniel Băluță: Este opinia dumneavoastră, v-o vă respect. Nu sunt de acord cu ea, pentru că vă repetă nu mi se pare rațional atunci când vorbesc despre statusul Bucureștiului de astăzi, despre problematica lui, să nu judec această compoziție. Omul este cel care simțește locul.

Lucrurile pe care le-am făcut în ultimii 10 ani și care reprezintă portofoliul cu care intru în această competiție nu poate fi reprodus în niciun fel de niciunul dintre competitorii mei. Ca atare, aflându-se în dificultate, este normal să ducă această competiție într-o zonă pe care o consideră favorabilă, nicidecum să se raporteze la problemele reale pe care le au bucureștenii.

Bugetul campaniei și acuzațiile de blat cu AUR

Cristian Pantazi: Să ne întoarcem la campanie, ce buget total de campanie aveți?
Daniel Băluță: Deci există bugetul pentru campania electorală. Este bugetul clasic 800. 000 lei. Asta este suma pe care o avem voie să o cheltuim în această campanie electorală. Bani returnabili. În afara acestor bani, fiecare partid politic are posibilitatea să folosească din subvenție sau din donații sau din orice alte împrumut îm împrumuturi nerambursabile și subliniez.

Cristian Pantazi: Deci la cât se ridică tot bugetul. Dați-ne un ordin de mărime.
Daniel Băluță: Imposibil să vă spun. Nu m-am gândit la lucrul acesta. Probabil vorbim despre câteva sute de mii de euro.

Cristian Pantazi: Deci sub 1. 000. 000 euro.
Daniel Băluță: Cred, la nivelul la momentul acesta, pentru că totuși este prematur să mă pronunț. Sunt încă foarte multe lucruri de pus la punct. Timpul a fost scurt, există o dinamică pe care și niște pași pe care nu am cum să îi depășesc am din aproape în aproape. La sfârșitul campaniei, cu certitudine vă voi putea spune exact câți bani s-au cheltuit, un lucru care mi se pare absolut normal.

Cristian Pantazi: Îl aveți aliat pe Cristian Popescu Piedone, care e vizat de un nou dosar penal. Nu credeți că această asociere, mai ales în București, un oraș cu un electorat mai complex, să-i spunem, transmite un semnal greșit legat de tema integrității în politică?
Daniel Băluță: Nu văd lucrurile în în felul acesta. Gândiți-vă că domnul Cristian Popescu Piedone, ca și orice alt cetățean al Bucureștiului, al României, are dreptul de a vota. Dânsul a spus că în cabina de vot va alege să mă voteze pe mine. Despre asta este vorba.

Cristian Pantazi: Ciprian Ciucă a acuzat săptămâna trecută un blat PSD-AUR la Primăria București. Ieri, AUR a anunțat că nu are candidat propriu, ci o susține pe Anca Alexandrescu. Comportamentul acestui partid extremist în aceste alegeri pare că vă avantajează.
Daniel Băluță: Încă o dată vă spun: în aceste alegeri, din punctul meu de vedere, este foarte important să mă ocup de problemele pe care orașul le are, de platforma electorală pe care o am și mai puțin de această zonă politică.

Cred și subliniez lucrul acesta că Bucureștiul are extrem de mare nevoie de rezultate, de un management bun și mai puțin de politică. De aceea am preferat și prefer să vorbesc mult mai puțin spre deloc despre aceste aspecte politice, să mă concentrez pe ceea ce am de făcut și am de arătat oamenilor vizavi de motivele pentru care le propun să mă voteze.

Cristian Pantazi: E dreptul dumneavoastră să alegeți temele pe care vreți să comunicați mai mult, e obligația noastră, ca ziariști, să vă întrebăm despre aceste relații politice dintr-un motiv foarte simplu. Istoria ultimilor 30 de ani ne-a arătat că Primăria București o rampă de lansare pentru Cotroceni. Și atunci totul este politic. În aceste condiții, dumneavoastră ce relații aveți cu George Simion? Plecând de la acuzația lui Ciprian Ciucu.
Daniel Băluță: Încă o dată, nu am niciun fel de relație cu George Simion.

Cristian Pantazi: Vă întâlniți cu el? V-ați întâlnit cu el? Aveți?
Daniel Băluță: Nu m-am întâlnit cu el. Nu-l cunosc personal, nici nu-mi aduc aminte dacă la vreun eveniment politic ne-am întâlnit. Nu, nu am nicio relație cu domnul Simion.

Congresul PSD și relația cu Grindeanu

Dan Tăpălagă: Totuși, vă propun să discutăm despre ambițiile dumneavoastră politice, ambițiile politice. Dacă există, bineînțeles, candidați la una dintre cele 27 de funcții de vicepreședinte din PSD la congresul din 7 noiembrie. Apropo, nu sunt cam multe, douăzecișișapte, adică ce sens mai are să fi vicepreședinte?
Daniel Băluță: Avem o stratificare a conducerii pe mai multe nivele, avem vicepreședinți regionali și avem vicepreședinți care se ocupă de anumite departamente. Cum eu, de exemplu, în acest mandat, în această moțiune a lui Sorin Grindeanu, mi-am propus să mă dedic unei unei teme pe care o stăpânesc foarte bine, și anume administrația publică.

Dan Tăpălagă: De ce avem o singură candidatură la președinția a partidului în PSD, în persoana domnului Sorin Grindeanu? De ce n-ați candidat dumneavoastră sau altcineva?
Daniel Băluță: După cum ați văzut, a existat un moment în care am candidat. Numai că așa este în democrație. Din punctul meu de vedere, în momentul în care reușești să aduni o masă critică de oameni care te poate aduce în ipostaza de a avea șanse să câștigi – știți, în arta războiului se spune că nu ești la luptă decât dacă ești sigur că vei câștiga – ori modul în care Sorin a abordat problemele partidului, modul în care a judecat, atmosfera și, dacă vreți, spiritul pe care l-a introdus în ultimele luni au dus la acest consens.

Pentru că este vorba despre un consens. De aceea nu vedem un alt tip de candidatură, lucrurile importante, discuțiile relevante le-am avut în interiorul partidului, am tras împreună concluziile de rigoare și în orice structură, majoritatea este cea care decide. Asta este regula democrației.

Dan Tăpălagă: Dacă tot evocați democrația, domnule Băluță, în democrație cu candidați, cu contracandidați, cu competiție, în Partidul Comunist, este cu candidat unic.
Daniel Băluță: Nu am aceeași opinie cu a dumneavoastră aici. Eu vă spun că aceste lucruri au fost tranșate în două modalități: pe de o parte, dialogul permanent pe care l-am avut, principiile și le veți vedea în platforma pe care o vom prezenta pe data de șapte la Congres, asta pe de o parte.

Iar pe de altă parte nu cred că este constructiv nici pentru societatea românească, cu atât mai puțin pentru PSD, ca cineva să candideze la o poziție de dragul de a candida. În orice competiție trebuie să-ți evaluezi cu foarte mare atenție șansele și dovedește respect și realist lucrul acesta.

Dan Tăpălagă: Că tot vorbim de candidatul la președinția PSD, Sorin Grindeanu. Spre deosebire de dumneavoastră, domnul Grindeanu nu a fost validat niciodată printr-un vot direct, deci are puțină legitimitate politică. Din acest punct de vedere, este potrivit domnul Grindeanu să conducă PSD?
Daniel Băluță: Un președinte de partid reprezintă o sumă de de calități. Cu cât suma calităților este mai mare, cu atât este mai calificat sau mai puțin calificat pentru o anumită poziție.
Cred că, overall, Sorin Grindeanu, ca și individ, întrunește calitățile necesare pentru a conduce într-un mod constructiv partidul și de a face lucruri bune pentru România.
Pentru că suntem într-un moment extrem de important istoric și după cum s-a văzut, atât PSD, cât și Sorin Grindeanu și noi toți ne-am poziționat într-o zonă proeuropeană, într-o zonă de construcție, într-o coaliție guvernamentală care chiar dacă are anumite asperități și există inclusiv în interior, după cum vedeți, neînțelegeri – cu tact și inteligență reușim să le depășim. Asta arată că inclusiv în această perioadă de interimat, faptul că ceea ce am construit în acest moment rezistă și România este funcțională, înseamnă că ne facem cu toții treaba cât putem de bine.
Deci, inclusiv Sorin Grindeanu. Se poate și mai bine.

Dan Tăpălagă: Se poate și mai bine ce? La ce vă referi?
Daniel Băluță: Să performăm mai bine. Adică mâine să fim mai bun decât astăzi? General general.

Dan Tăpălagă: Credem că ziceți că se poate și mai bine decât Sorin Grindeanu.

Daniel Băluță: Deci, astăzi colegii din Partidul Social Democrat consideră că cel mai potrivit pentru această funcție este Sorin Grindeanu.

Trambulină spre Cotroceni?

Dan Tăpălagă: Bun, Primăria Bucureștiului este o rampă de lansare pentru Cotroceni, am văzut asta, știm asta de la Traian Băsescu, de la Nicușor Dan.
[Cristian Pantazi: Sorin Oprescu, care a încercat și el.
Dan Tăpălagă: Dumneavoastră, domnule Băluță, dacă ajungeți primar general, luați în calcul o eventuală candidatură la Cotroceni?
Daniel Băluță: Nu am profilul potrivit pentru anumite tipuri de poziții. Eu sunt un gospodar și de aceea am și decis să intru acum în această competiție tocmai pentru că eu Bucureștiul astăzi are nevoie de oameni care au viziune și care livrează despre asta este vorba.
Nu am un profil … și dacă îl veți studia pentru că aveți o experiență și expertiză în acest sens. Nu sunt un profil potrivit pentru așa ceva și am de fiecare dată un simț extrem de exacerbat al realității. Sunt extrem de realist, mă uit cu multă atenție în fiecare zi în oglindă și îmi place să cred că mă văd pe mine cât mai apropiat de ceea ce sunt.

Dan Tăpălagă: Pe scurt, nu aveți niciun fel de ambiții politice. Asta să înțelegem?
Daniel Băluță: Nu am, din punctul acesta de vedere, niciun fel de ambiție politică. Nu este ceea ce îmi doresc. De ce? Că nu mi se potrivește această poziție.

Dan Tăpălagă: Cu președintele Nicușor Dan ce relații aveți după conflictul pe tema planșeului cu buldozere, cu alergatul în Piața Unirii?
Daniel Băluță: Nu l-aș numi tocmai conflict.

Dan Tăpălagă: Hârjoana din Piața Unirii să-i zicem.
Daniel Băluță: Important e ce s-a întâmplat după acest lucru și nu ne raportăm niciodată doar la un eveniment. Ne raportăm de fiecare dată la o situație per ansamblu.
Faptul că Nicușor Dan, în ultima zi de mandat, a semnat autorizația de construire pentru Planșeul Unirii reprezintă un lucru extraordinar și profit de acest moment să îi mulțumesc pentru asta.
De aceea am o relație corectă cu președintele României. Am o relație de respect pentru că este normal să respectăm votul celor 6 milioane de români. Întotdeauna am respectat instituțiile statului. Nicușor Dan nu mai este primarul Capitalei. Este președintele tuturor românilor. Deși președintele meu.

Dan Tăpălagă: Și când l-ați văzut la congresul USR de lansare a candidaturii domnului Drulă, adversarul dumneavoastră în aceste alegeri, ce v-ați spus? e bine că s-a dus sau nu e bine că s-a dus acolo?
Daniel Băluță: Viața m-a învățat și mai ales în competiția asta, să nu judec. Este foarte important, după cum v-am spus, pentru mine, să reușesc să prezint planurile și proiectele mele. Sunt mai puțin interesat din acest punct de vedere, de ceea ce competitorii mei fac. Într-un mod constructiv sunt mai puțin interesat. Fiecare dintre noi încearcă să-și maximizeze șansele de câștig, încearcă să prezinte punctele tari pe care consideră că le au.

Noua prietenie cu Nicușor Dan

Dan Tăpălagă: Dacă ați definit relația cu Nicușor Dan, n-am prea înțeles cum e. 
Cristian Pantazi: Constructivă, la fel ca domnului Bolojan.
Dan Tăpălagă: Acolo este doar instituțională, adică rece. Constructivă este deja mai mult. El înseamnă că discută, că se înțeleg, e bună.
Daniel Băluță: Împreună cu primarul general Nicușor Dan, am făcut lucruri pentru București. Nu pot să spun că am o relație rece sau instituțională. Nodul intermodal de la Eroii Revoluției, planșeul Unirii, o grămadă de exproprieri pe care le-am făcut.

Inclusiv Primăria Municipiului București a participat activ în viața Sectorului patru la exproprieri pentru școli, licee, grădinițe, parcuri. Am avut o relație ins-instituțională foarte bună, overall, pentru că ne uităm la rezultate. Iar din punct de vedere uman e normal interacționând de atâtea ori. Avem o relație constructivă la nivelul acesta, de respect bilateral.

Îmi place foarte mult formula pe care o folosiți deseori în articolele dumneavoastră. Există niște linii roșii pe care niciodată, nici eu, nici domnul președinte nu le-am depășit în relația personală. De aceea este un respect bilateral și nu, nu rece.

Dan Tăpălagă: Altceva decât relația cu Bolojan. Vă spun sincer.
Daniel Băluță: Vă spuneam despre faptul unele poziții poate că nu mi se potrivesc. Am un alt profil psihologic decât premierul Bolojan. Sunt fundamental diferit ca și mod, exprimare, ca personalitate. Probabil că știți. Uneori oamenii au sau au chimie, pur și simplu despre asta vorbim.

Dan Tăpălagă: Aveți chimie cu Nicușor Dan?
Daniel Băluță: Vă spun ca medic acuma sigur sunt un un om extrem de prietenos, sunt un om co de construcție și timpul i-a dovedit lui Nicușor Dan că și eu am exact aceleași obiective în privința secțiunii care am colaborat.
E normal să existe atunci când un astfel de respect, atunci când fiecare își respectă cuvântul, că despre asta este vorba. Da.

Cristian Pantazi: Apropo de linii roșii. Acum două zile, Nicușor Dan a spus la evenimentul USR că ”mafia a făcut sectoarele”. V-a simțit vizat de declarația asta? Sunteți primar de sector de 10 ani.

Daniel Băluță: Nu m-am simțit vizat. Ba mai mult decât atât, gândiți-vă că mă găsesc chiar astăzi într-o situație absolut unică. Am împreună cu Primăria Municipiului București am făcut o expropriere în mijlocul unui ansamblu uriaș de imobile, tocmai pentru că acolo nu există nicio școală, nicio grădiniță și nicio creșă. Iar cei care își doresc să construiască blocuri cu 14 etaje ne atacă fără niciun fel de milă.

Parcul pe care l-am făcut, cele opt hectare pe care îl avem astăzi în PUG, în PUZ, este o zonă în care se poate, se pot construi blocuri de 12-14 etaje și am ales să facem lucrurile așa.

Există mafie imobiliară?

Cristian Pantazi: Sugerați că acolo e o mafie în spatele acestor proiecte?
Daniel Băluță: Nu mai există aceste proiecte, deși aceste proiecte nu mai există, pentru că acolo nu se mai poate construi. Vedeți, e un lucru pe care Nicușor Dan l-a adus în plus. Știți, vă spuneam mai devreme că astăzi e important să fim mai bun decât ieri și mâine mai bun decât astăzi. Dacă vă uitați, în general, mai ales în ultimii ani, perspectiva și percepția despre ceea ce înseamnă construcții în București s-a schimbat.

Cristian Pantazi: Deci sunteți de acord cu această decizie a lui Nicușor Dan de a deschide un război cu marii dezvoltatori imobiliari? A fost un lucru bun.
Daniel Băluță: Sunt două lucruri, sunt două nuanțe. Nu putem să spunem că toți marii dezvoltatori imobiliari sunt… cu mafia imobiliară în general este un lucru nu bun ci foarte bun.

Iar asta inclusiv pe mine, la nivelul sectorului patru, m-a ajutat. Faptul că a existat o astfel de susținere de la nivelul Primăriei Municipiului București în ceea ce înseamnă construcții, în ceea ce înseamnă implementarea unor proiecte de spații verzi mai ales în infrastructură medicală, infrastructură educațională, în zone care au predominat exclusiv construcțiile.

Asta înseamnă că filozofia pe care Nicușor Dan a avut-o din punctul ăsta de vedere a fost una constructivă. Dr este foarte important să nu generalizăm. Nu toți marii investitori imobiliari sau de orice altfel sunt mafioți.

Cristian Pantazi: Notez cu surprindere aș putea spune o atitudine a dumneavoastră față de președintele Nicușor Dan la fel de prietenoasă ca acea a lui Cătălin Drulă.
Daniel Băluță: N-aș spune că abordarea mea este prietenoasă față de domnul președinte, ci este doar una corectă și am pretenția despre mine ca de aceea v-am spus că nu am calități de președinte. Este foarte greu să prezint un adevăr de format. Este ceea ce s-a întâmplat și ceea ce se întâmplă. Nu pot să vă spun decât realitate.

Dan Tăpălagă: Apropo de Nicușor Dan, cât a fost primar general, a făcut ceva greșit și dumneavoastră doriți să îndreptați? Pentru că i se reproșează explicit lui Nicușor Dan că a blocat dezvoltarea Bucureștiului prin limitarea autorizațiilor de construcție pentru marii dezvoltatori. Aici ce poziție aveți?
Daniel Băluță: Deci vedeți, în acest oraș există mari dezvoltatori, dar există și mici întreprinzători. Există o categorie antreprenorială, dacă vreți, cărora trebuie să ne adresăm.

Ne uităm în centrul orașului, sunt o mulțime de case care pur și simplu se scurg, sunt dărăpănate, stau să se prăbușească. Cred că pentru tipul acesta de proiecte imobiliare, adică pentru casele simple, care chiar sunt monument istoric, multe dintre dintre ele, în măsura în care ne asigurăm că rezultatul finit va fi identic cu ceea ce autorizațiile de la Ministerul Culturii dictează.

Deci, așa cum arăta casa, de exemplu, la 1903, să arate și acum, evident, cu rețelistică înlocuite, dar din punct de vedere estetic, dacă aceste două imobile arată la fel, este păcat să nu urgentăm autorizațiile de construire. Da, are foarte mare dreptate atunci când spune, vizavi de construcții, că nu este normal să aducem 10. 000 de locuitori pe o stradă care are 7m.

Asta este corect din punct sau fără infrastructură. Sunt lucruri de bun simț, dar.

Acuzațiile de legături interlope

Dan Tăpălagă: Dar ceva greșit a făcut Nicușor Dan la primărie, că urmează să candidați la funcția asta pe care a ocupat-o timp de 5 ani.
Daniel Băluță: Știți, sunt un om al construcțial-dișială, dialogului, nu comp. Nu concurez cu Nicușor Dan la Primăria Municipiului București. Ca atare, este foarte important să vă spun ce cred că pot să fac eu bine. De aceea evit să răspund la această întrebare, pentru că Nicușor Dan nu este în această competiție cu mine.

Dan Tăpălagă: Mai este și Președinte.
Cristian Pantazi: Revin la ceea ce a spus el la congresul USR, pentru că presa de investigații a scris în mod repetat în trecut, în precedentele dumneavoastră mandate, despre relația dumneavoastră cu membrii și apropiați ai clanului Sportivilor, clanului Văncică. Cum ați ajuns să fiți asociat as asociat atunci cu aceste grupări interlope?
Daniel Băluță: După cum vedeți, inclusiv în societate și inclusiv în acest domeniu alt presei, există legende. Aceasta este o legendă pur și simplu. După cum timpul v-a demonstrat, în sectorul patru se întâmplă următoarele lucruri: avem cea mai scăzută rată a infracționalității, am construit secții de poliție noi, avem mii de camere de luat vederi.
Asta este realitatea din sectorul patru. Dincolo de asta, aceste tipuri de legende, care au apărut în momente istorice ale mandatului meu, tot în pragul unor competiții, timpul a dovedit că ele se limitează la această….

Cristian Pantazi: Dar ați avut o relație reală de colaborare cu domnul Goleac, care era șeful ADP-ului și care la rândul lui, era considerat ca făcând parte din aceste clanuri. Asta e o realitate.
Daniel Băluță: Mai important, cred. Este ceea ce n-o să negăm niciodată. Suntem niște oameni de buni, simți. Domnul despre care vorbiți a lucrat în Administrația Sectorului 4.
Justiția a intervenit în această problemă. Nu am intervenit absolut deloc, iar după ce oamenii au tras concluziile de rigoare și au implementat deciziile, am luat inclusiv eu, în ceea ce mă privește, măsurile necesare astfel încât astfel de situații să nu se mai întâmple.
Și, indiferent cât de apropiat mi-a fost un om, nu este posibil ca o astfel de situație să se mai întâmple. Am învățat din experiențele pe care le-am avut și cred că este un lucru foarte important pentru noi toți să recunoaștem, acolo unde nu am făcut foarte bine, dar mai ales să învățăm și să și implementăm lucrurile ca atare. Rezultatele, rezultatele vin să probeze ceea ce eu vă spun.

Cristian Pantazi: Ați menționat justiția mai devreme. Ați deschis multe procese la un moment dat, împotriva unor ziariști și publicații pentru investigații, unele din ele legate chiar de relația cu familia Goleac, dar le-ați pierdut aproape pe toate. Ați fost practic printre politicieni un campion l-a dat ziariști în judecată, deși UE condamnă ferm această practică, pe care o numește o practică de intimidare a presei, numită SLAPP. Mai dați și acum presa în judecată când nu vă convine ce scrie?
Daniel Băluță: Aș vrea să luanțez puțin această speță. În situația de la care faceți referință sunt două componente foarte importante.

Prima componentă importantă este legată de sentimentul de nedreptate pe care îl ai și care este unul eminamente uman. Dar nu el este primordial.
Cred că în situația respectivă am acționat în primul rând ca și părinte, pentru că de multe ori demersuri de genul ăsta ne conduc familia și mă refer la fata mea, care atunci avea 13-14 ani, într-o situație foarte delicată, apropo de bullying și apropo de ceea ce înseamnă consiliere psihologică.

Nu știu dacă am procedat sau nu am procedat bine, dar așa am gândit la momentul respectiv. Nu mi s-a mai întâmplat așa ceva și nu doresc nimănui să aibă un astfel de efect în interiorul familiei, mai ales un astfel de eveniment. De aceea, cu certitudine nu aș mai face lucrul ăsta astăzi.
Dar dacă aș avea de ales între așa ceva și am proteja familia, mai ales copilul, fiți convins că nu aș ezita să o fac.

”Ciolacu și-a schimbat brusc și inexplicabil opțiunea”

Cristian Pantazi: Ne întoarcem un pic la relația la relațiile politice în PSD. E un fapt cunoscut că președintele interimar, acum peste o săptămână plin, Sorin Grindeanu, nu-și dorește un oponent puternic validat prin vot la București, așa cum de altfel se întâmplă în majoritatea partidelor.

Dan Tăpălagă: La fel cum nici Marcel Ciolacu nu și-a dorit ca Gabriela Firea să câștige primăria tocmai pentru a evita un rival.

Daniel Băluță: Asta îl diferențiază, de exemplu, pe Marcel Ciolacu de Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu este un președinte care m-a susținut și mă susține. Nu ați simțit același sprijin din partea lui Marcel Ciolacu.

Cristian Pantazi: Deci ați dorit la începutul anului trecut să candidați la Primăria București și Marcel Ciolacu s-a opus, găsind acea soluție cu candidatul comun.

Daniel Băluță: Marcel Ciolacu nu a fost corect față de mine. Marcel Ciolacu m-a nominalizat înainte de profesorul Cârstoiu, după care s-a schimbat brusc și inexplicabil opțiunea.

Cristian Pantazi: Aveți acum, aveți acum o explicație, la un an jumate?

Daniel Băluță: Nu am nici un fel de explicație. De aceea am folosit această comparație.

Cristian Pantazi: N-aveți niciun fel de semnale că partidul sau unii lideri importanți, Sorin Grideanu, în speță, nu vor trage pentru dumneavoastră în campanie, tocmai pentru a nu vă da un profil și mai mare mai sus decât îl aveți.

Daniel Băluță: M-ați întrebat mai devreme un lucru. Calitățile pe care le am pentru unele tipuri de poziții reprezintă niște dezavantaje. Sunt un om corect. V-am spus exact de ce, de exemplu, nu pot, nu e profilul meu să îmi doresc un alt tip de poziție. Deci sunt un om corect. Tot la fel de corect vă fac această diferență, dacă vreți, între modul în care Sorin Grindeanu a judecat și judecă această candidatură pentru partidul pe care îl reprezint, cât și relația constructivă și corectă pe care o are față de mine versus o altă relație. Am folosit președinția lui Marcel Ciolacu special pentru a vă pune în evidență faptul că domnul Sorin Grindeanu nu simte un astfel de pericol.

Cristian Pantazi: Un ultim personaj relevant în ecuația Bucureștiului este Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov și coordonator în interiorul PNL al organizației București, personaj influent în politică și în administrația din București-Ilfov. Ce relații aveți cu el?
Daniel Băluță: Avem o relație politică corectă, inclusiv discuția pe care am avut-o împreună cu primarul Capitalei cu Nicușor Dan și pentru buget și pentru solicitările pe care le-am avut la nivelul sectorului patru s-a făcut cu o majoritate.

Iar reprezentantul majorității a fost la momentul în care am avut aceste negocieri politice absolut normale și absolut firești a fost domnul Thuma. Avem o relație corectă, atât una profesională, cât și una personală. Despre asta este vorba.

În general, nu aș fi putut să obțin rezultatele pe care le-am obținut dacă nu aș fi avut o abordare constructivă. Vedeți că fie că e vorba despre colegii din PNL, fie că este vorba de colegii din PSD, fie că e vorba de cei din USR, pentru că de multe ori pentru proiectele noastre avem nevoie de două treimi.

Deci inclusiv colegii din USR am reușit să-i capacităm. Este un aset foarte important cu care vin, ca și experiență și expertiză personală. Nu se poate conduce Bucureștiul cu ceartă. Nu se poate conduce într-o atmosferă de haos. Avem nevoie de cooperare, avem de colaborare și mai ales de diplomație.

Guvernul, acuzat că nu respectă contractul pentru Planșeul Unirii

Dan Tăpălagă: Revenim la proiectele pentru Capitală. Candidați totuși la primăria Bucureștiului, nu la președinția PSD, nu încă la președinția PSD. Patronul firmei Erbașu a declarat că aveți facturi restante în valoare de 135 de milioane de lei, adică vreo 27 de milioane de euro. Nu mai aveți bani în buget pentru această lucrare, Planșeu de la Unirii?
Daniel Băluță: E o mică diferență de nuanță. O să vedeți că Guvernul României are această datorie. Lucrarea noastră este finanțată de Guvernul României. Există un contract de finanțare pe care, din păcate, Guvernul României nu l-a respectat și nu-l respectă.

Dar am convingerea și de aceea nu vreau să insist foarte mult pe acest subiect, pentru că la această oră lucrările se derulează. Nu m-am plâns niciodată în această perioadă de faptul că nu au fost plătit aproape nimic din suma facturilor. S-au lucrat de câteva zeci de milioane de euro și s-au plătit două-3 milioane de euro. Ăștia sunt toți banii. Tocmai pentru că am încredere în dialog…

Cristian Pantazi: Cum e posibil să începeți o astfel de lucrare fără să fie banii bugetați? Fără să fie în conturi?
Daniel Băluță: Banii nu se pun în conturi. Nu așa se face decontarea. Decontarea se face în felul următor se prestează un serviciu. Acesta este validat de reprezentanții Ministerului Dezvoltării, după care factura este trimisă la nivelul Ministerului Dezvoltării spre decontare. Deci primăria nu are niciun fel de implicare în acest circuit financiar. Contactul de scurt.

Dan Tăpălagă: Pe scurt, domnule Băluță, înțeleg că-i reproșat premierul lui Bolojan că nu se asigură ca o lucrare importantă, cum e planșeu din Piața Unirii, să fie executată în bune condiții prin decontarea acestor cheltuieli care se fac prin lucrările efectuate acolo.
Daniel Băluță: Nu-i reproșezi domnului premier ceva.

Dan Tăpălagă: A spus Guvernul nu respectă.
Daniel Băluță: Că nu a respectat contractul de finanțare. În general în viață nimeni nu-i perfect și mie mi se întâmplă să întârzii din marii din varii motive. Există o sumă de motive și unele sunt absolut rezonabile.
Nu cred că ajută politica sau critica pe un astfel de subiect, ci cred că cel mai important lucru este ca împreună cu domnul prim-ministru și împreună cu reprezentanții societăților comerciale să găsim soluțiile necesare. Și le-am găsit de fiecare dată. Pentru că această situație nu este de ieri sau de alaltăieri, le-am găsit astfel încât lucrarea să continue și bucureștenii să scape cât mai repede de acest șantier, pe de o parte, iar centrul Capitalei să fie pus în siguranță.

Dan Tăpălagă: Dar cum pot continua lucrările dacă acest constructor nu își primește banii, el pe ce bani lucrează? Lucrează pe banii lui sau cum face?
Daniel Băluță: Are cu certitudine o linie de credit de la instituție bancară, pentru că tocmai existând acest decalaj și într-un mod în mod normal, gândiți-vă că durata de decontare din momentul în care facturez până în momentul în care va lumești banii, sunt 60 de zile.

Dacă mai adaugi timp în care sunt validate situațiile de lucrări și toate lucrurile astea înseamnă niște luni. De aceea orice constructor puternic, de aceea aceste lucrări de infrastructură nu pot fi realizate de orice fel de constructor are această soliditate și linii de de credit.

Dan Tăpălagă: Deci nu există pericolul să se oprească lucrări la Planșeu.
Daniel Băluță. Nu există pericolul să se oprească lucrările în Piața Unirii, tocmai pentru că suntem niște oameni naționali cu toții. Și aici este un subiect mult prea sensibil și indiferent dacă este campania electorală, tot nu am să spun decât acest lucru, că am încredere că împreună cu premierul României și cu ministrul Dezvoltării o să rezolvăm în următoarele zile săptămâni această problemă.

Dan Tăpălagă: Credeți că întârzierea asta la decontare a lucrărilor este din cauză că așa se comportă statul român, nu doar în această lucrare. Știm bine că ăsta e comportamentul statului român când vine vorba de decontări de lucrări mari. Le plătește la sfântul așteaptă din 7000 de motive. Nu vrea să-și încarce deficitul et cetera et cetera. Sau este un mic sabotaj la adresa dumneavoastră?
Daniel Băluță: Deci exclud în mod clar această idee a unui slabotaj. V-am mai spus, chiar dacă suntem într-o campanie electorală și ar fi o predilecție în a lovit și în stânga și în dreapta. Nu pot să fac o astfel de afirmație, mai ales când vorbim despre lucruri foarte serioase.
La prima problemă din păcate aveți dreptate. Este un comportament pe care statul îl are și nu de acum doar și ați văzut. În ultimii ani, de foarte multe ori considerăm că am rezolvat problema deficitului nemaiplătind facturi.

Dan Tăpălagă: Domnul Ciolacu a era expert în această politică, a rostogolit decontări de ordinul miliardelor de euro.
Daniel Băluță: Nu-i dau circumstanțe atenuante. Asta a făcut. Deci este o realitate, dar pe de altă parte, să ne uităm la o chestiune care este cel puțin bizară. Măcar în mandatul domnului Ciolacu s-au întâmplat niște lucruri importante din punct de vedere al investițiilor.

De data asta pe același deficit, pentru că ne îndreptăm către același deficit care l-am avut anul trecut, vedem, constatăm cu surprindere că, pe lângă faptul că nu sunt facturi plătite, s-au oprit o sumă de lucrări, au fost anulate o grămadă de contracte de investiții, astfel încât este de neînțeles ceea ce se întâmplă.

Și ne gândim cu mai mulți pași înainte și ne întrebăm din ce vom relansa economia națională, dacă am reușit să reziliem o mulțime de contracte. Există, din punctul meu de vedere, și alte soluții. Sunt niște greșeli sistemice pe care de-a lungul timpului le-am făcut și nu sunt ipocrit să vă spun că albul este negru pentru că nu e felul meu.Da, sunt niște greșeli și m-am confruntat de multe ori să vă spun că avem cu 17% mai puțini bani în ultimele patru luni decât ar fi trebuit să avem și nu numai la sectorul patru, peste tot că nu face politică.

E un lucru pe care nu-l spune nimeni. Este ceva grav ceea ce se întâmplă, pentru că o altă problemă a facturilor neplătite, dacă angajez 5 lei, pentru că dumneavoastră îmi spuneți că îmi dați 5 lei, eu îi angajez, dar dumneavoastră îmi dați trei. De unde să plătesc eu ceilalți doi și ajungem într-o situație de genul ăsta care de multe ori pare fără ieșire.

Cristian Pantazi: Acestea sunt blocaje pe care noi le știm. O ultimă întrebare scurtă, legată cu un răspuns scurt vă rog legat de planșeul Unirii ați spus în repetate rânduri costul total al lucrării va fi undeva la 800 de milioane de lei. La TVA, s-a modificat, aveți cereri în plus de la constructor sau rămâne tot pe acolo?
Daniel Băluță: Să vă spun un lucru. Astăzi nivelul de execuție este 27% – 30%. Este imposibil să ne pronunțăm despre costul final pe care îl va avea această lucrare. Dar dacă îmi permiteți, este foarte important să vă explic cum apare un cost suplimentar într-o lucrare.

Întotdeauna o astfel de lucrare, un management de proiect, pentru că nu Primăria stabilește lucrurile acestea. Iar pe măsură ce apar niște lucruri și vă dau exemplul șantierului arheologic care a apărut de nicăieri.
În timpul săbătorilor am identificat posibile vestigii, am izolat zona respectivă, am solicitat arhitecților și Muzeului de Istorie să facă cercetări în acest sens. Toate lucrurile astea înseamnă costuri suplimentare. Nu avem de unde să știm până când terminăm această lucrare care sunt costurile suplimentare și de ce apare. Pentru că este o estimare, orice lucru pe care îl facem, important este să avem o justificare corectă și coerentă a costurilor finale.

Să știm de ce am prognozat un leu și a costat cinci, de exemplu, n-avem cum să ne supărăm, chiar dacă lucra respectivă costă cinci, cu condiția esențială să știm de ce costă 5 lei.

Cristian Pantazi: Mergem acum rapid către proiectele dumneavoastră pentru București. Cea mai mare temă a orașului în momentul ăsta este traficul. Bucureștiul e sufocat de mașini. Fiecare nouă lucrare de infrastructură aduce și mai mult trafic. Or, în toate marile orașe europene, tendința e de a descuraja puternic folosirea automobilelor prin taxe, prin impozite, interdicții de acces, limitări de viteză. Dumneavoastră cum vreți să limitați utilizarea mașinilor în oraș?
Daniel Băluță: Dacă o să îmi permiteți și vă rog să vă alocați un pic de timp pentru asta, răspunsul pe care îl am este unul complex. Pentru că, uitându-ne la alte capitale europene vom vedea următoarele lucruri.
Principala problemă macro în București este un decalaj major de dezvoltare între nordul orașului și sudul orașului, astfel încât locurile de muncă bine plătite, majoritare, sunt către nordul orașului.

Bucureștenii din zona metropolitană, respectiv din partea de sud, sectoarele patru, cinci și șase, călătoresc zilnic către partea de nord a orașului. Aici sunt două lucruri pe care trebuie să le facem. Pe de o parte, să punem la dispoziție mijloace de transport și aici vedeți justificare a magistrale M2 de metrou și a Magistral M4 Gara de Nord Gara Progresul, care este cea mai mare lucrare de investiție cu finanțare, apropo, din România, 17. 000. 000. 000 lei care există, sunt palpabili. Metroul este singura cale în care poți să combați rapid și inclusiv traficul, inclusiv poluarea.

Stimulare a investițiilor și către zona de sud. De ce spun asta? Pentru că ați văzut un alt proiect pe care l-am promovat pentru sudul Capitalei este aeroportul. Aeroportul care deservește o parte important din sudul României și Bulgaria, un proiect pentru care căutăm investitori din Uniunea Europeană sau dintr-o țară NATO, lucru care este foarte important, fiind un un obiectiv strategic.

Toate celelalte lucruri, acestea sunt poziționările strategice vizavi de de trafic. Deci echilibrarea dezvoltării orașului, pe de o parte, și aici trebuie să-i stimulăm pe antreprenori, să le creăm facilități astfel încât să vină să investească în egală măsură și în sudul Capitalei.

Pentru că, din păcate, nu prea vorbim foarte mult despre aceste investiții. Dezvoltarea rețelei de metrou este esențială. Iinclusiv președintele României a vorbit despre elementele de infrastructură. Sunt elemente de infrastructură absolut necesare, poduri și pasaje menite să închide, de exemplu, inelul median.

Foarte puțină lume știe, de exemplu, că am discutat de fiecare dată cu primarul Capitalei dacă este oportun sau nu este oportun să fac un pasaj. Eu nu puteam să fac un pasaj fără aprobarea Primăriei Municipiului București și nici să intrăm în conflict pe fiecare tronson de genul ăsta.

De aceea, atât Pasaj Europa Unită, cât și Pasajul Apărătorii Patriei și alt încă un pasaj pe Șoseaua Olteniței pe care îl facem reprezintă elemente care închid, sunt parte din inelul median pe care trebuie să-l aibă Capitala.
Șoseaua de centură, drumurile radiale, sensurile unice între străzi este funcționează exact pe sistemul vaselor de sânge. Avem artere arteriole și capilare. De la A la Z, această chestiune trebuie făcută cu viziune. Viziunea este legată de complexitatea Bucureștiului vorbind în același timp și despre business și despre trafic, vedeți că ele sunt corelate, fie că ne place sau nu.

Traficul și dezvoltarea Capitalei. Sunt Park&Ride eficiente?

Cristian Pantazi: Apropo de viziune, dumneavoastră ați acordat ca primar de sector, numeroase autorizații de construire pentru proiecte imobiliare în sudul sectorului, pentru blocuri de 10 etaje, blocuri mari, fără școli publice și grădinițe în acele zone. Cum justificați această politică de urbanism? E aceasta o viziune pe care vreți s-o duceți în tot Bucureștiul, dacă ajungeți primar general?
Daniel Băluță: Dacă vă veți uita, numărul școlilor, liceelor și grădinițelor pe care le avem și subliniez foarte multă chestiunea aceasta vizavi de autorizații eliberate în mandatul meu sau de entități care au avut în prealabil PUZ, care au avut PUD sau care au avut certificate de urbanism și la care legea te obligă să continui chiar dacă este alt primar, pentru că este o procedură deja începută. Veți vedea preocuparea pe care am avut-o ca peste tot să existe astfel de facilități.

Cristian Pantazi: Realitatea este că la periferie, în multe cartiere din periferia sectorului patru lipsesc aceste servicii de educație, de exemplu.
Daniel Băluță: Aici nu pot fi de acord cu dumneavoastră, acolo unde am sesizat că aceste facilități lipsesc sau că brusc, la anumite unități școlare apar mai mulți elevi, pentru că, într-adevăr, pentru noi este o bucurie că s-au mutat extrem de mulți tineri în sectorul patru. Acolo construim.

Chiar în acest moment construim de la zero o școală. Am făcut reconversii pentru extrem de multe unități școlare. Pe zona de sud suntem bine reprezentați. Gândiți-vă că nu avem doar elevii din sectorul patru, sunt inclusiv elevii din Popești-Leordeni.

Asta este realitatea, pentru că nu există o delimitare și nici nu ar fi firesc între aceste două unități administrativ-teritoriale. Supraîncărcarea nu are legătură doar cu numărul de cetățeni din sectorul patru, numărul de copii, ci cu afluxul pe care îl avem din ceea ce înseamnă Berceni. Din comuna Berceni ne vin foarte mulți, sunt foarte mulți oameni care stau comuna Berceni și au buletin de București.
De aceea am și făcut sta, am făcut stația de metro Todor Arghezi. De aceea vrem să extindem magistrala M2, pentru că ne-am adaptat unei realități. Nu am făcut altceva decât să înțelegem cu orașul nu poate să funcționeze decât dacă se extinde. Suntem prea mulți pentru această suprafață. De aceea trebuie să extindem orașul. Despre asta este vorba.

Cristian Pantazi: Legat de trafic, mă întorc la el. Veți introduce o vinietă, o taxă specială pentru mașinile din afara Bucureștiului sau pentru mașinile mai vechi, tocmai pentru a scădea aglomerația în oraș?
Daniel Băluță: Este un lucru pe care trebuie să-l studiez împreună cu niște oameni…

Cristian Pantazi: Dumneavoastră, ca viziune, care-i reflexul, sunteți mai degrabă înclinați să introduceți sau mai degrabă să nu?
Daniel Băluță: Eu sunt un adept al reducerii traficului și vă spun asta, apropo, ca o măsură mai simplă și mai eficientă. Dacă cineva poate să găsească explicație a faptului că în București sunt emise 1, 1 milioane de permise și există 1, 7 milioane de mașini, atunci vedem că putem rezolva-o anumite probleme și diferit.
Trebuie să ne asigurăm că pentru fiecare permis este o mașină, iar celelalte mașini pot fi într-un fel sau altul, descurajate.

Cristian Pantazi: Adică familiile cu două sau trei mașini, la asta vă referiți.
Daniel Băluță: Despre asta este vorba. Haideți inclusiv în sectorul patru, dacă v-ați uitat. Pentru cei care au costă un leu, costă 5 lei, de exemplu, parcarea, pentru o cei care au o mașină, 10 lei pentru a 2-a mașină, 15 lei pentru a 3-a mașină. Deci este mai scump acest serviciu.

Dan Tăpălagă: Haideți să nu mai descoperim de fiecare dată roata. Domnule Băluță, să ne uităm la ce au făcut alții. Vedem că toate marile capitale europene au fie restricționat traficul în centrul orașului, ceea ce Bucureștiul nu are. Fie taxe pentru intrarea în oraș, ceea ce Bucureștiul nu are. Fie taxe pentru mașinile vechi, ceea ce Bucureștiul nu are. Care din aceste măsuri credeți că ar fi potrivită pentru a reduce traficul din Capitală?
Daniel Băluță: Dacă vă ui v-am spus că măsurile de reducere a traficului sunt complexe. O să vă vorbesc despre ceea ce am făcut în sectorul patru, fiind primul care am avut această inițiativă. Și pun și în paranteză acest curaj.
Am introdus o taxă de regenerare urbană. Ea are legătură cu doar cu mașinile care nu au un loc de parcare atribuit de primărie sau unu pe un domeniu privat. Deci ne raportăm la mașinile care folosesc în interes propriu domeniul public.

Percepția generală nu a fost una deloc bună, însă a trebuit să ne asumăm acest lucru pentru că nu putem să construim locuri de parcare fără bani. Pe de o parte. Pe de altă parte, nu putem să prioritizăm locurile de parcare în fața celorlalte probleme pe care comunitatea le are. Avem de făcut școli pentru copii, avem de făcut afterschool-uri. Este doar pe o singură direcție tipul de alegere pe care îl facem.

Este adevărat că am inițiat acest lucru și am avut acest curaj. Din păcate, nu toți oamenii au perceput, în ciuda explicațiilor pe care le-am oferit, lucrurile în această manieră. De aceea, am evitat să vă răspund la această întrebare, pentru că atunci când vorbim de taxe și impozite trebuie să avem un dialog deosebit cu societatea și vă spun asta învățând și din erorile pe care eu însumi le-am făcut. Este un subiect foarte sensibil.

Este adevărat că de multe ori, uitându-me către alte capitale europene, vedem că altă soluție nu este. Dar comunicarea, răbdarea sunt cele care trebuie să funcționeze. Astfel încât măsurile pe care le luăm pentru oameni, că până la urmă pentru oameni luăm, pentru calitatea aerului, pentru sănătatea noastră, pentru timpul pe care îl pierdem absolut în trafic. Aceste măsuri trebuie prezentate într-o într-o formă corectă și de bun simț oamenilor, astfel încât să o accepte în cele din urmă.

Dan Tăpălagă: Soluția de construire a parcărilor de tip parcan ride este funcțională? Pentru că avem câteva exemple la Bucureștii Noi e construită o parcare Park&Ride, nu folosește aproape nimeni. Deci dumneavoastră o vedeți o soluție sau nu?
Daniel Băluță: Eu vă vorbesc despre ceea ce am făcut aici, vedeți din nou vin la diferența fundamentală între ceea ce am făcut și ceea ce promit de exemplu ceilalți colegi. Vorbim de stația de metrou Tudor Arghezi, unde avem un Park&Ride, este full, este full.

Gândiți-vă că stația de metrou într-un an de zile a fost folosită de 300. 000, 300. 000 de intrări au fost în acea stație. M-a uluit această cifră. Deci prin sudul Capitalei, la stația de metrou au intrat pe Magistral M2 de la stația de metro Tudor Arghezi 300. 000 de oameni. Parcarea pe care am făcut-o, care are 300 și ceva de locuri, este realmente neîncăpătoare. De aceea am decis să extindem din nou ajungem la această problemă să extindem magistral M2 până în comuna Berceni, astfel încât să putem să introducem în magistral M2 cât mai mulți oameni și cât mai puține mașini, să intră în felul acesta în București.

Întrebări cu subînțeles

Dan Tăpălagă: Am ajuns la finalul acestui interviu, dar nu vă lăsăm să plecați înainte să vă rugăm să ne răspundeți la câteva întrebări nevinovate. Noi le-am spus întrebări cu sub-înțeles. Înțelegeți dumneavoastră ce doriți din ele și răspundeți cum doriți. Începem să întrei planul Sportivilor sau clanul Matematicienilor
Daniel Băluță: Clanul matematicienilor
Dan Tăpălagă: Cafea, alcool sau un joint?
Daniel Băluță: Cafea.

Dan Tăpălagă: Adrian Năstase, Ion Iliescu, Mircea Geoană, Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Marcel Ciolacu?
Daniel Băluță: Mircea Geoană.

Dan Tăpălagă: Vă mulțumim mult.
Daniel Băluță: Cu mare plăcere.

Notă: Interviu transcris cu ajutorul Deepl.com, corectat cu ChatGpt

Citește și 

INTERVIU Daniel Băluță și-a schimbat părerea despre Nicușor Dan după ce îi făcuse plângere penală: ”Avem o relație constructivă. Există linii roșii pe care niciodată, nici eu, nici domnul președinte nu le-am depășit în relația personală”

VIDEO Băluță, candidat PSD la primăria Capitalei: Marcel Ciolacu nu a fost corect față de mine / M-a nominalizat înainte de profesorul Cârstoiu după care și-a schimbat brusc și inexplicabil opțiunea/ Grindeanu m-a susținut și mă susține

INTERVIU Daniel Băluță, despre acuzațiile că are legături cu Clanul Sportivilor: O legendă pur și simplu / Ce spune despre Marian Goleac, fosta sa mână dreaptă din Primărie