Cum să păstrezi corect fructele și legumele și să reduci risipa alimentară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Câteva schimbări mici în modul în care depozitezi fructele și legumele pot avea beneficii mari pentru planetă  și pentru portofelul tău, scrie AP News.

De la ierburile aromatice care se ofilesc în câteva zile până la fructele de pădure care par să mucegăiască și mai repede, ceea ce ajunge la gunoi are adesea mai puțin de-a face cu ce cumpărăm și mai mult cu modul în care depozităm acasă.

O mare parte din această degradare apare din cauza umidității și a temperaturii.

Din perspectivă științifică, produsele proaspete nu „se strică” pur și simplu — ele se descompun în anumite condiții specifice. Plantele, la fel ca oamenii, au o microfloră naturală, o comunitate diversă de organisme microscopice.

„Acestea pot fi bacterii, drojdii, mucegaiuri, lucruri de acest tip”, a explicat Amanda Deering, profesor asociat în siguranța alimentelor de origine vegetală la Universitatea Purdue.

Iată câteva schimbări mici care pot prelungi durata de viață a alimentelor cu câteva zile.

Așteaptă înainte să speli

Spălarea produselor înainte de depozitare poate lăsa apă de care bacteriile, drojdiile și mucegaiul au nevoie pentru a se dezvolta.

Experții recomandă să speli fructele și legumele abia înainte de consum și, între timp, să le păstrezi cât mai uscate în frigider. Adăugarea unui prosop de hârtie poate absorbi umezeala din recipientele cu fructe de pădure sau frunze verzi.

Specialiștii avertizează și că tăierea fructelor și legumelor înainte de depozitare le poate reduce durata de viață.

„Una dintre cele mai frecvente greșeli este să le speli și să le tai înainte de depozitare. Acest lucru lasă, desigur, multă umezeală în exces”, a spus nutriționista Abbey Sharp. „Accelerează degradarea pentru că distrugi pereții celulari.”

Păstrează majoritatea produselor la rece și oferă-le spațiu

La temperatura camerei, organismele microscopice se dezvoltă mai rapid. Păstrarea alimentelor în frigider poate încetini acest proces, a explicat Deering, însă și modul în care organizezi frigiderul contează. Supraaglomerarea poate bloca circulația aerului și face mai dificilă menținerea unei temperaturi constante.

Alimentele diferite au nevoi diferite.

Ierburile aromatice rezistă mai mult dacă sunt tratate ca niște flori, tăiate și puse în apă, în timp ce ierburile mai dure pot fi învelite într-un prosop umed și păstrate la frigider. Legumele rădăcinoase, precum morcovii, pot fi ținute în apă pentru a-și menține textura crocantă. Îndepărtarea frunzelor poate prelungi durata de viață a morcovilor și sfeclei.

Ține unele alimente de bază separat

Locul în care depozitezi produsele poate influența atât gustul, cât și durata lor de viață. Textura și aroma roșiilor, de exemplu, se păstrează cel mai bine la temperatura camerei, chiar dacă frigiderul le poate încetini alterarea, spune Deering.

Usturoiul întreg trebuie păstrat într-un spațiu răcoros și bine ventilat, în timp ce usturoiul tăiat sau curățat se păstrează în frigider.

Cartofii și ceapa se depozitează cel mai bine în afara frigiderului, într-un loc răcoros, întunecos și bine ventilat, precum o cămară sau un dulap, dar nu ar trebui ținute împreună.

„Trebuie să le ții separate pentru că se pot face să se strice mai repede una pe cealaltă”, a explicat Sharp.

Amestecarea fructelor aflate în stadii diferite de coacere poate reduce, de asemenea, durata de viață. Pe măsură ce se coc, fructele eliberează etilenă, un compus natural care accelerează procesul de coacere al celor din jur. Astfel, depozitarea bananelor foarte coapte lângă unele mai verzi sau lângă alte fructe poate face ca toate să se coacă și să se strice mai repede, a spus Deering.

Învață cum arată, de fapt, un aliment stricat

Confuzia legată de ce este sigur de consumat contribuie, de asemenea, la risipa alimentară.

FDA estimează că aproximativ 20% din risipa alimentară a consumatorilor este cauzată de confuzia legată de etichete, deoarece mulți oameni interpretează greșit datele de „achiziție până la” ca fiind indicatori de siguranță. Alte alimente sunt aruncate pentru că nu arată perfect, spune Sharp, care subliniază că „puțin inestetic nu înseamnă nesigur”.

Când fructele și legumele se ofilesc, se înmoaie sau își schimbă ușor culoarea, este posibil să nu mai aibă același gust proaspăt în anumite rețete, dar asta nu înseamnă că sunt stricate. Un morcov moale sau o țelină ușor înmuiată pot fi încă sigure pentru consum, mai ales dacă sunt gătite, a spus Sharp.

„Produsele puțin ofilite sau mai moi sunt, de obicei, o problemă de calitate, nu neapărat una de siguranță alimentară”, a explicat ea.

Semnalele că un aliment trebuie aruncat sunt mai evidente: mucegai vizibil, textură lipicioasă, lichid care se scurge sau un miros puternic și neplăcut, indicii clare că produsul s-a degradat peste limita sigură pentru consum, potrivit lui Sharp.

Gândește-te la impactul dincolo de bucătărie

Aruncarea alimentelor înseamnă și risipirea tuturor resurselor folosite pentru a le cultiva, transporta și depozita. Însă obiceiuri mici pot face o diferență mare: cumpără doar ce ai nevoie, consumă produsele înainte să stea prea mult și congelează fructe precum fructele de pădure sau bananele înainte să se strice.

„Risipa alimentară la nivel de gospodărie reprezintă probabil cea mai mare parte a risipei din întregul lanț de aprovizionare”, a spus Pete Pearson, vicepreședinte al World Wildlife Fund.

Această risipă generează și un gaz cu efect de seră puternic, care afectează planeta mult timp după ce alimentele sunt aruncate.

„Când alimentele ajung la gropile de gunoi, sunt practic îngropate într-un mediu fără oxigen, unde se descompun și produc bacterii și emisii de metan”, a explicat Pearson.

Însă, pentru că oamenii interacționează zilnic cu alimentele, chiar și schimbările mici pot avea un impact semnificativ, reducând consumul de resurse la scară largă.

„Aceste mici schimbări, multiplicate la milioane și milioane de oameni, pot face o diferență uriașă”, a concluzionat Pearson.