ANALIZĂ Trei ani în fruntea DNA, bile negre, bile albe / EXCLUSIV Șeful DNA, Marius Voineag: Am făcut dosarele Coldea, Iulian Dumitrescu, Buzatu, Piedone / Danileț: Mandatul lui Voineag a convins cetățenii că lupta anticorupție este, mai degrabă, suspendată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu 3 ani, la începutul mandatului lui Marius Voineag în fruntea DNA, la un eveniment public și în calitate de jurnalist acreditat la parchetul anticorupție, i-am urat succes noului șef DNA și i-am spus: ”Gândiți-vă unde vreți să rămâneți în istoria DNA, lângă Morar și Kovesi sau lângă Amarie.”

Pentru cine nu mai știe, Ioan Amarie a fost primul șef al PNA, Parchetul Național Anticorupție, precursorul DNA, înființat de Adrian Năstase în 2002 în contextul negocierilor de preaderare a României la UE.

Amarie a clasat dosarul Zambaccian al lui Năstase, pretextând că terenul din buricul Capitalei – pe care pusese mâna fostul premier de la fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru și pe care l-a construit cu banii lui Țiriac junior și a lui Sergiu Sechelariu – era de fapt ”o groapă de gunoi”.

După schimbarea de regim din 2005, noul procuror șef DNA, Daniel Morar, a redeschis cazul, Năstase a fost trimis în judecată și a fost condamnat la 4 ani de detenție efectivă pentru luare de mită, în 2014.

În aprilie 2026, procurorul Marius Voineag se pregătește să încheie mandatul de 3 ani în fruntea DNA. Este puternic contestat de un segment relevant din societate, pe care televiziunile unor oameni de afaceri cu probleme cu legea îl numesc în derâdere: ”tabăra Rezist USR Coldea”.

Sursa Foto: G4Media.ro

Voineag încheie mandatul în fruntea DNA și cu o premieră. Este primul șef al parchetului anticorupție contestat în stradă. Chiar dacă este vorba doar de o mână de oameni organizați de ”Corupția ucide” şi comunitatea Declic, rămâne un fapt că, pe 19 decembrie 2025, după documentarul Recorder, în piața Victoriei, s-a strigat: ”Afară cu Voineag!” și ”Jos Voineag!” Kovesi sau Morar erau vehement contestați la televiziunile unor oameni de afaceri cu probleme penale, dar nu țin minte ca vreun simplu cetățean să le fi cerut demisia în stradă.

Însă, în primul rând, șeful DNA Marius Voineag este contestat de către actualul șef al statului, Nicușor Dan. Este cea mai importantă evaluare întrucât președintele României numește șeful DNA, prin urmare, cuvântul lui are consecințe.

De cel puțin 8 ori, în campanie și după ce a devenit președintele României, Nicușor Dan a spus că este nemulțumit de prestația lui Marius Voineag la vârful DNA și că nu îl va mai numi pentru un nou mandat. Totuși, la ultimele discuții informale cu presa, președintele nu a mai fost așa tranșant.

Șeful DNA este contestat și de către liderii USR. După dezvăluirile Recorder, USR i-a cerut chiar demisia lui Voineag. Procurorul Marius Voineag a început să fie contestat de liderii USR după ce DNA a deschis câteva dosare extrem de controversate unor useriști și a clasat dosare importante privind lideri PNL. Două exemple relevante de dosare cu useriști: dosarul Vaccinurilor și dosarul fostei viceprimărițe din Brașov, Flavia Boghiu.

De notat că în auto-evaluarea șefului DNA, la solicitarea G4Media – care i-a cerut să indice câteva dosare pe care le consideră reprezentative – Voineag nu enumeră și dosarul Vaccinurilor.

În acest caz, procurorul DNA George Matei îi acuză pe fostul premier (PNL) Florin Cîţu şi pe foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu (USR) şi Ioana Mihăilă (REPER) că, în pandemie, ar fi cumpărat vaccinuri în surplus şi ar fi cheltuit nejustificat peste 1 miliard de euro. Ar fi cumpărat aproape 53 de milioane de doze de vaccin, deşi România avea doar 11 milioane de persoane eligibile pentru vaccinare. Dosarul bate însă pasul pe loc de 3 ani.

Potrivit unor surse judiciare, procurorul aşteaptă un răspuns de la Comisia Europeană dacă achiziţia de vaccinuri în surplus a fost o opţiune naţională sau, dimpotrivă, impusă de la Bruxelles. De notat că procurorul Matei este acelaşi care a obţinut condamnarea fostului lider PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive.

Între timp, Vlad Voiculescu a devenit consilier onorific al preşedintelui Nicuşor Dan. „Eu nu o să spun că procurorul are sau nu dreptate. Este un dosar care a fost deschis acum mulți ani și care nu avansează. Parchetul poate să facă un efort pentru a tranșa aceste cazuri”, a explicat preşedintele numirea lui Voiculescu în poziţia de consilier.

În ce privește dosarul Flaviei Boghiu, fosta viceprimăriță din Brașov a fost achitată zilele trecute. Decizia nu este însă definitivă. În esență, cazul se referă la faptul că Flavia ar fi comis un abuz în serviciu dând în folosință gratuit un spațiu public, Catacombele Brașovului, unui ONG căruia i-ar fi creat astfel un folos.

”În urma plângerii penale depuse de fostul viceprimar PNL și de un mafiot imobiliar din Brașov, a fost deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu. Acest dosar a fost clasat și ulterior redeschis în pragul campaniei electorale, fiind trimisă în judecată cu 2 zile înainte de a-mi depune candidatura”, a scris Flavia pe Facebook, după decizia de achitare de la fond.

Chiar dacă e vehement contestat de o minoritate, majoritatea cetățenilor și-a format o opinie despre performanțele procurorului Marius Voineag la șefia DNA. Analiza de mai jos încearcă să pună în lumină câteva date factuale în contextul declanșării de către ministrul Justiției a procedurii de selecție a noilor șefi DNA, PG și DIICOT.

Voineag la șefia DNA, bile negre

• BILĂ NEAGRĂ: Prea puține dosare de mare corupție

Lipsesc ”big fish”, cum spunea comisarul pentru extindere Gunther Verheugen pe vremea lui Amarie.

Este adevărat că în mandatul procurorului Voineag, DNA a instrumentat (încă instrumentează) două dosare cu foști miniștri – Răzvan Cuc (în stare de arest) și Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă în dosarul Vaccinurilor.

Însă percepția generală este că e prea puțin. Niciun ministru din guvernele din ultimii 3 ani nu a luat șpagă?

DNA a avut și cazuri cu înalți funcționari, șefi de instituții publice, baroni locali, primari – Iulian Dumitrescu, Dumitru Buzatu, Cristian Popescu Piedone, Marian Vanghelie, primarul din Mangalia, Cristian Radu, primarul din Sinaia, Vlad Oprea.

Fostul șef al CJ Prahova, baronul Lamborghini, Iulian Dumitrescu de la PNL, a fost trimis în judecată pentru că lua comisoane din contracte. La fel, Dumitru Buzatu de la Vaslui. Acesta din urmă a fost încă și mai rudimentar, a fost prins în flagrant cu portbajaul plin cu bancnote. În total 1,25 milioane de lei. Un alt baron PSD, Vasile Iliuță de la PSD, a fost trimis în judecată în iunie 2024 pentru că ar fi acordat ilegal mai multe contracte de pază.

Dintre primarii mai mari, doar cel din Sinaia, Vlad Oprea, primarul din Mangalia, Cristian Radu, primarul din Tulcea, Ilie Ștefan, primarul din Târgu Mureș, Zoltan Soos, și fostul primar de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, au fost anchetați de DNA.

Cu alte cuvinte, în 3 ani de mandat Voineag, doar 3 baroni din 42 de județe și doar 5 primari de orașe mai mari au fost anchetați de DNA. Doar ei au luat comisioane din contracte?

”În mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, declara președintele Nicușor Dan în aprilie 2025. Întrebat cât este de mulţumit de activitatea şefului DNA, Marius Voineag, șeful statului a răspuns: ”Deloc, deloc”.

”Lipsa cauzelor majore finalizate care să vizeze corupția la nivel înalt. Pentru public, DNA pare activă pe „corupție medie”, dar absentă acolo unde miza este cea mai mare. DNA nu mai este un reper simbolic în lupta anticorupție. Poate că s-au redus excesele instituționale, dar prin activitatea actuală e alimentată percepția că „nimeni nu mai răspunde” pentru corupția mare, adică politicienii, înalții funcționari publici și magistrații sunt de neatins”, a declarat fostul judecător Cristi Danileț pentru G4Media.ro.

De notat totuși că magistrații nu mai sunt în competența DNA din 2018 de când cu infama Secție Specială. Fostul judecător Danileț a fost expert UE în Republica Moldova în programe privind organizarea CSM și funcționarea Inspectiei Judiciare. El a fost consilier al fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, iar în 2022 a fost propus de USR pentru funcţia de judecător CCR.

Ce spune șeful DNA. Cu ce dosare se laudă

Într-un răspuns la solicitarea G4Media.ro, șeful DNA spune că a avut ”cazuri nu doar foarte bine fundamentate, dar și de mare rezonanță publică”. Voineag consideră reprezentative pentru mandatul lui următoarele dosare:

• dosarul generalilor SRI Coldea și Dumbravă
• dosarele generalilor de Armată, Cătălin Ștefăniță Zisu și Florentina Radu-Ioniță
• cazurile baronilor Iulian Dumitrescu şi Dumitru Buzatu
• dosarele primarilor Marian Vanghelie, Vlad Oprea, Cristian Radu
• dosarul lui Piedone
• dosarul fostului ministru PSD, Răzvan Cuc
• dosarul Portul Constanța
• dosarul Arhiepiscopului de Constanța, Teodosie
• cazul Mită la funcționari NATO
• dosarul de evaziune fiscală al lui Magiunică (dezvoltator din Sectorul 6)
• dosarul Otopeni
• cazul Elcen
• dosarul lui Mihai Barbu, șeful PNL Vaslui

Vezi lista integrală cu dosare pe care Marius Voineag le consideră reprezentative pentru mandatul său la finalul articolului unde publicăm în integralitate autoevaluarea procurorului șef DNA

”Am intrat în zone în care era nevoie de mai multă atenție din partea DNA, precum Portul Constanța, infrastructură critică a statului român, unde exista un reproș public / o percepție că nimeni nu se atinge de ce se întâmplă în port (6,5 mil euro mită (pretinsă – n.r.), încasată 400.000 euro, contracte vizate de peste 300 milioane de lei).

În urma modificării competenței (mai 2024), DNA a formulat acuzații în 12 dosare de mare evaziune-fiscală, cu prejudicii stabilite între 18 milioane de lei și 96 milioane de lei, cu sechestre aplicate pe bunuri efectiv individualizate (pentru a facilita executarea în caz de condamnare)”, arată Voineag în răspunsul pentru G4Media.ro.

Șeful DNA a prezentat și câteva date statistice:

• în 2025, au fost trimise în judecată 792 persoane, în creștere cu 16% față de anul precedent
• achitările au scăzut de la 21,52% la 9,59%
• la 28 decembrie 2025, DNA pusese sechestru pe bunuri în valoare de ”344.599.045 lei, mult peste bugetul anual al DNA”.

Vezi toate datele prezentate de Voineag la finalul articolului

Șeful DNA dă vina pe instituțiile de control pentru lipsa unui număr mai mare de dosare de înaltă corupție

”La capitolul minusuri trebuie subliniată lipsa sesizărilor din partea instituțiilor cu atribuții de control (2024 – total de 39 sesizari de la 8 instituții)”, arată Marius Voineag.

Potrivit unui document consultat de G4Media.ro, în 2024, DNA fost sesizată de ANAF în 10 cazuri, de APIA în 3 cazuri, de Corpul de control al Guvernului în 8 situații, de Curtea de Conturi în 12 cazuri și de DLAF în 6. De remarcat că procurorul Marius Voineag nu precizează nimic de sesizările venite de la servicii.

• BILĂ NEAGRĂ: Lipsa de rezultate în dosare unde există așteptare publică

Nu am văzut la DNA-ul condus de Marius Voineag dosare legate de Nordis, deși zborurile costisitoare cu jeturi private ale unor lideri PSD precum Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu sau Alfred Simonis, dezvăluite de G4media.ro aici sau aici, ar putea fi susceptibile de corupție. Zborurile au fost achitate de Nordis și doar parțial (nu e clar, tocmai de aceea e nevoie de o anchetă) de liderii PSD.

Nici cazul achizițiilor de la Sectorul 3 legat de Sorina Docuz, o apropiată a fostului premier Marcel Ciolacu, de asemenea dezvăluit de G4Media.ro, nu a fost încă instrumentat de DNA, deși procurorii au deschis o anchetă.

Potrivit unor surse judiciare, în cazul Nordis, DIICOT ar fi sesizat DNA în vara lui 2025 legat de zborurile cu avioane private ale liderilor PSD. De dosar s-ar ocupa procurorul Marian Drăgulescu, unul dintre cei mai buni procurori din DNA la ora actuală. Același procuror s-ar ocupa și de dosarul Docuz.

Un alt caz care aşteaptă să fie instrumentat la DNA este dosarul cărţilor şi panourilor publicitare ale fostului premier şi lider PNL, Nicolae Ciucă.

În plus, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat și că zone predispuse la corupție – precum urbanism, domeniul forestier – nu au fost abordate de procurori. ”În prezent la nivelul instituției se află în curs de cercetare 103 cauze referitoare la neregularități în domeniul urbanismului, respectiv 64 de cauze care vizează neregularități în domeniul silvic”, arată șeful DNA Marius Voineag.

• BILĂ NEAGRĂ: Dosare clasate cu lideri PNL sau oameni de afaceri apropiați de fostul șef al staului, Klaus Iohannis

În mandatul lui Marius Voineag, DNA a clasat mai multe cazuri celebre precum:

• dosarul BMW-urilor care îl privea pe Michael Schmidt, amic cu fostul președinte al României, Klaus Iohannis. Vezi de ce aici.
• dosarul achizițiilor SRI. Vezi aici și aici.
• dosarul restituit de instanță al lui Sebastian Ghiță
• dosarul primarului din Chiajna, partener de afaceri cu familia judecătoarei Lia Savonea
• dosarul restituit de instanță ”Dragnea-vizită la Trump”
• dosarul primarului din Constanța, Vergil Chițac
• dosarul liderului PSD Ion Mocioalcă
• dosarul ASF

În acest context, mai mulți procurori DNA au acuzat că au fost dați afară de procurorul șef Marius Voineag întrucât instrumentau aceste dosare. Este cazul procurorului militar Alexandru Lascu care instrumenta dosarul achizițiilor SRI și al procuroarei Laura Deriuș care instrumenta dosarul primarului din Chiajna. După revocarea celor doi procurori, dosarele au fost clasate.

Ce spune șeful DNA

Procurorul Marius Voineag arată că plângerile formulate în instanță împotriva deciziilor de clasare au fost respinse sau nu au fost formulate.

În ce privește concedierea procurorilor ale căror dosare au fost clasate ulterior, Voineag susține că revocarea nu a avut nicio legătură cu un caz anume, ci cu faptul că procurorii Lascu și Deriuș erau neperformanți. Vezi aici, aici și aici.

Vezi pe larg la final în autoevaluarea procurorului șef DNA

• BILĂ NEAGRĂ: Nedeclararea unor apeluri și nerespectarea deciziilor CJUE în favoarea deciziilor ÎCCJ

G4Media.ro a arătat aici că DNA nu a formulat apel, în rejudecare, în dosarul de corupție al omului de afaceri Dragoș Dobrescu așa încât decizia de închidere a dosarului din februarie 2025 a rămas definitivă. DNA a explicat că a fost nevoită să respecte deciziile ÎCCJ, nu pe cele ale CJUE privind prescripția.

Alți magistrați care au contactat G4Media.ro au explicat însă că DNA trebuia să sesizese din nou CJUE privind faptul că ÎCCJ nu vrea să aplice deciziile curții europene. ”CJUE bate dreptul intern. Punct. Este suprematia dreptului UE față de legislația națională”, a explicat un magistrat pentru G4Media.ro.

În iulie 2024, omul de afaceri Remus Truică ieșea pe poarta penitenciarului. Era eliberat condiționat prin decizia judecătoriei Sectorului 4. DNA nu a formulat apel.

”Lipsa unor explicații credibile și unei strategii de prevenire a închiderii dosarelor din cauza prescripției. Chiar dacă nu pot fi puse exclusiv în sarcina șefului DNA, dosarele de corupție prescrise afectează direct credibilitatea instituției pe care o conduce. Publicul nu distinge între cauze juridice și responsabilitate managerială”, sunt bile negre la adresa șefului DNA Marius Voineag văzute de fostul judecător Cristi Danileț.

Ce spune Voineag

”În ipoteza admiterii unei cereri de liberare condiționată, oportunitatea declarării contestației se analizează în funcție de criteriile enumerate de art. 59 din vechiul Codul penal. Liberarea condiționată este o instituție de drept penal substanțial, care intră sub incidența aplicării principiului mitior lex.

În cauza în care condamnatul Truică Remus a formulat cerere de liberare condiționată, faptele pentru care s-a dispus condamnarea au fost comise în perioada 2006-2009, iar hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 17.12.2020.

Potrivit art. 5 alin. (1) din actualul Cod penal, „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

În aplicarea aceluiași principiu, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 214/17.06.1997 potrivit căreia:

Incidența dispozițiilor noului Cod Penal în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernată de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție care, consfințind regula că legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă.

Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cât și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate. Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește dacă, de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori pana la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă.

În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viață sau a pedepsei închisorii. Intrarea în vigoare, în acest interval, a unei legi penale care modifică instituția liberării condiționate, cum este cazul Legii nr. 286/2009, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și în art. 5 din actualul Cod penal, independent de data săvârșirii infracțiunii și de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.

Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate, s-a constatat că legea penală mai favorabilă este Codul penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate, cât și cu privire la modul de supraveghere al condamnatului după ce acesta este liberat condiționat, urmând a se face aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit art. 59 alin. (1) Vechiul C. pen., după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Or, transformată în zile, pedeapsa de executat este de 2556 zile, iar pedeapsa executată în detenție sau preventiv ori considerată executată, urmare activităților prestate în penitenciar, însumează 1707 zile, potrivit procesului verbal nr. 24/20.06.2024, al Comisiei pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului București-Jilava.

De asemenea, din actele dosarului rezultă că petentul-condamnat a achitat integral despăgubirile către partea civilă – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, inclusiv suma la care era obligat în solidar cu coinculpații.

Prin urmare, din cele expuse rezultă că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 59 din vechiul Cod penal.

În plus, pe lângă aceste criterii, la analiza oportunității declarării căii de atac s-a avut în vedere atât data săvârșirii faptelor (2006-2009), cât și gradul extrem de redus al admisibilității contestațiilor în această materie.

Nu s-a impus formularea unui al doilea apel de către Direcția Națională Anticorupție împotriva hotărârii pronunțate în rejudecare (cazul Dragoș Dobrescu – n.r.), întrucât soluția de încetare a procesului penal a fost determinată exclusiv de intervenția unei dezlegări obligatorii de drept, cu caracter general și imperativ.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37 din 17 iunie 2024 a fixat definitiv cadrul de analiză al prescripției răspunderii penale, stabilind modul de aplicare a legii penale mai favorabile în raport cu actele de procedură și cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-107/23 PPU (Lin).

În aceste condiții, exercitarea unui nou apel nu ar fi avut aptitudinea juridică de a conduce la o soluție diferită, întrucât instanța de control judiciar ar fi fost ținută de aceeași dezlegare obligatorie. Calea de atac nu ar fi vizat o eroare de judecată, o apreciere probatorie sau o interpretare discutabilă a dreptului Uniunii, ci ar fi fost îndreptată împotriva unei soluții impuse de ordinea juridică însăși.

Prin urmare, inexistența unui al doilea apel a reflectat lipsa unui interes procesual efectiv, în sensul inexistenței unei perspective rezonabile de modificare a soluției. Într-un asemenea context, apelul nu ar fi depășit nivelul unui demers formal, lipsit de finalitate juridică, în condițiile în care cauza încetării procesului penal a fost una structurală, derivată din dreptul material și din jurisprudența obligatorie a instanței supreme.

Dispozițiile privind măsurile asigurătorii, latura patrimonială a cauzei și cheltuielile judiciare nu au ridicat probleme de legalitate sau temeinicie distincte și nu au generat un interes procesual autonom pentru exercitarea unei căi de atac.

În absența unor vicii proprii ale acestor dispoziții și în condițiile în care soluția principală nu era susceptibilă de reconsiderare, formularea unui apel împotriva lor nu se impunea din punct de vedere juridic, cum de altfel s-a apreciat şi în alte situații similare”, arată șeful DNA.

• BILĂ NEAGRĂ: afacerile imobiliare ale șefului DNA

Riseproject a dezvăluit aici că Marius Voineag a cumpărat și vândut apartamente, obținând profituri substanțiale. ”Controversa legată de afacerile sale imobiliare – chiar fără o constatare de ilegalitate – a afectat credibilitatea șefului DNA, pentru că de la conducătorul instituției anticorupție se așteaptă nu doar legalitate, ci o integritate fără zone gri”, a explicat fostul judecător Cristi Danileț pentru G4Media.ro.

BILE ALBE:

• Instrumentarea unor dosare precum cazul Coldea sau Vaccinurilor (chiar dacă sunt controversate), Iulian Dumitrescu și toate celelalte enumerate mai sus, pot fi considerate o bilă albă pentru mandatul șefului DNA Marius Voineag
• Voineag a arătat că numărul inculpaților trimiși în judecată a crescut constant în mandatul lui
• Achitările au scăzut de la 21,52% la 9,59%
• DNA a pus sechestru pe bunuri în valoare de ”344.599.045 lei, mult peste bugetul anual al DNA”
• Voineag spune că în mandatul lui a atras investiții cu fonduri europene în capabilitățile tehnice ale DNA: ”investiții de 400.000 lei în 2022 vs. investiții de peste 9.000.000 lei în 2025”
• Arată că a ”cooperat foarte bine cu partenerii externi, precum FBI și Departamentul Apărării din SUA”
• Voineag arată că DNA a fost evaluată ”pozitiv de către Comisia Europeană în ultimul raport despre statul de drept din România (Rule of Law)”

Citește aici pe larg autoevaluarea șefului DNA Marius Voineag după 3 ani de mandat în fruntea parchetului anticorupție.