EXCLUSIV Procurorul general, în alb și negru / Alex Florența: Le-am făcut dosare extremiștilor Georgescu și Șoșoacă / Avem cazuri grele: Euroins, Sidex, Tinmar, Micula / Danileț: Florența tace complice după Recorder și întâlnirea de la Cotroceni, unde s-au dezvăluit fapte penale din sistemul judiciar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cel puțin câteva bile negre, grele, atârnă de gâtul procurorului general Alex Florența:

• Lipsa de investigații privind marea corupție din justiție. Parchetul general nici măcar nu a precizat dacă a deschis vreun dosar penal după dezvăluirile Recorder
• Combaterea târzie a faptelor de propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război
• Combaterea post-factum a acțiunilor ostile ale Federației Ruse în contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024
• Combaterea târzie a marilor cazuri de evaziune și mare fraudă economico-financiară

Procurorul general are însă explicații, unele valide, privind toate aceste minusuri. În plus, trebuie ținut cont de faptul că, deși tardiv sau post-factum, Parchetul general condus de Alex Florența a acționat în cele din urmă împotriva acestor pericole la adresa societății românești și statului român.

”A ținut totuși cârma drept când alții stăteau pitiți și așteptau să vadă cum pică lucrurile”, mi-a explicat un oficial la o discuție informală din vara anului trecut în contextul în care Parchetul general a acționat împotriva candidatului pro-rus Călin Georgescu și a extremiștilor săi.

Prin urmare, pe principiul ”mai bine mai târziu decât niciodată”, unele dintre bile negre pot fi considerate, în cele din urmă, bile albe în activitatea procurorului general Alex Florența.

Vezi mai jos informația pe larg. Vezi la finalul articolului răspunsul de 19 pagini al procurorului general Alex Florența pentru G4Media.ro

Alex Florența, bile negre:

• BILĂ NEAGRĂ: Lipsa de acțiune împotriva marii corupții din justiție

În cei 3 ani de mandat în care procurorul general Alex Florența a avut în subordine procurorii anume desemnați să ancheteze magistrați au fost trimiși în judecată doar 8 magistrați, dintre care doar doi și pentru corupție.

Este vorba, în primul rând, de cazul judecătoarei drogate de la Suceava, Ana Maria Chirilă. Ea a fost trimisă în judecată în ianuarie 2024 pentru trafic și consum de droguri și luare de mită.

”În perioada 2021– 2023, în mod repetat, a primit direct de la inculpatul (…), precum și de la o altă persoană mai multe foloase necuvenite (bijuterii, folosința gratuită a unor autoturisme, contravaloarea unor sejururi, servicii de pază și protecție ș.a.) în legătură cu măsurile dispuse și hotărârile pronunțate într-un dosar penal ce fusese instrumentat de DIICOT – Serviciul teritorial Suceava și prin care inculpatul (…) a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și lipsire de libertate în mod ilegal”, se arată în comunicatul Parchetului general.

Dosarul a fost instrumentat de procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, ceea care ulterior a devenit șefa Secției I din DNA și a instrumentat dosarul Coldea.

Au mai fost trimiși în judecată:

• procurorul Claudiu Constantin Negrilă de la Parchetul Tribunalului Olt pentru luare de mită și favorizarea faptuitorului
• judecătoarea Monica Cipariu de la Tribunalul București pentru abuz în serviciu. Ar fi întârziat timp de patru ani redactarea unei sentințe penale într-un dosar ce privea patru persoane condamnate pentru tentativă la omor calificat
• procurorul Daniel Bosânceanu de la Parchetul Judecătoriei Răducăneni acuzat de viol asupra unei minore
• procurorul Nicolae Valerian Cuzi, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, trimis în judecată sub acuzația că a sustras și distrus probe din dosarul în care un preot era anchetat pentru viol asupra unei fete de 15 ani
• fostul procuror-șef al DIICOT Ialomiţa, Alexandru Mihailiuc, a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru că ar fi cheltuit banii ridicați la percheziţii
• fostul prim procuror al Parchetului din Corabia, Sorin Lia, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

Este vorba de cazuri foarte grave, însă marginale. Parchetul general nu a investigat niciun caz de corupție la vârful magistraturii. Aceasta în condițiile în care până și la presă au ajuns informații despre cifre cu 6 zerouri puse la bătaie pentru salvarea unor inculpați.

Recent, jurnalistul Stelian Negrea de la Newsweek a vorbit public de o șpagă de 1.000.000 de euro dată în Bulgaria prin intermediul unei grefiere de la Curtea de Apel București în dosarul unui primar din Pitești.

Aceleași informații le are și G4Media.ro, încă de acum câțiva ani, din surse de la vârful sistemului judiciar. Este vorba de dosarul fostului primar din Pitești Tudor Pendiuc și al omului de afaceri Valentin Vișoiu.

Istoria, pe scurt, a dosarului Pendiuc-Vișoiu

Potrivit informațiilor G4Media.ro, la începutul lui 2022, completul de la Curtea de Apel București (CAB) care judeca procesul Vișoiu-Pendiuc – format din judecătorii Adina-Adriana Radu şi Alin-Benone Rădiunea – a formulat cerere de degrevare din pricina încărcăturii mari de dosare.

Cazul a ajuns la completul format din judecătorii Nicoleta Nolden (fostă Cristuș) și Aurel Găitan. Aceștia au fost însă recuzați de DNA, iar cererea procurorilor DNA a fost admisă de judecătoarele Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu. Dosarul s-a reîntors la completul Radu-Răduinea.

Însă, în martie 2022, judecătorul Benone Alin Răduinea de la Curtea de Apel București a fost detașat la CSM pentru o perioadă de 3 ani, iar judecătoarea Adina-Adriana Radu a formulat o cerere de abținere. Cererea de abținere a fost admisă de judecătorul Damian Dolache, condamnat la 10 luni cu suspendare pentru că a condus beat la volan.

Un an mai târziu, în martie 2023, un alt complet – format din judecătoarele Cristina Grecu și Maria-Cristina Cristea – l-a condamnat la 4 ani de închisoare pe fostul primar din Pitești, Tudor Pendiuc, dar l-a achitat pe omul de afaceri din Pitești, Valentin Vișoiu, deși acesta primise 7 ani și 8 luni de detenție la Tribunalul București.

Ulterior, DNA a formulat recurs în casație față de decizia de achitare a lui Vișoiu, iar Înalta Curte a constatat că faptele au existat, dar – între timp – s-au prescris.

Este doar un caz de suspiciune de corupție la vârful magistraturii. Între timp, judecătoarea Adina-Adriana Radu a ajuns la Înalta Curte, iar ruda ei de gradul IV (potrivit declarației de rudenie a judecătoarei Radu), procurorul Remus-Iulian Popa zis RIP, a devenit șeful Secției de urmărire penală și criminalistică (SUPC) din Parchetul General, adică exact secția care are în subordine procurorii desemnați să ancheteze magistrați. RIP este considerat în PG drept omul Liei Savonea.

Alte informații neverificate, dar vehiculate de înalți magistrați vorbeau de sume primite de un actual judecător de la CCR în contextul în care protejata acestuia lucra la fosta Secție Specială.

Toate aceste suspiciuni (și documente) există în măruntaiele sistemului, trebuie doar verificate de anchetatori.

Însă chiar și după documentarul Recorder, Parchetul general condus de Alex Florența a justificat că are nevoie de 30 de zile pentru a da un răspuns la două întrebări simple. G4Media.ro a adresat două întrebări Biroului de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ):

”Dacă PÎCCJ s-a auto-sesizat sau a fost sesizat și a deschis un dosar penal ca urmare a dezvăluirilor făcute de magistrați în documentarul Recorder? Dacă da, pentru ce s-a deschis dosar penal, pentru ce anume s-a început urmărirea penală in rem?

În cadrul conferinței de presă de la Curtea de Apel București din data de 11 decembrie 2025, președinta CAB, judecătoarea Liana Arsenie, a formulat public acuzații foarte grave în urma documentarului Recorder de genul ”destabilizarea justiției” sau ”instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”. Dacă PÎCCJ s-a auto-sesizat sau a fost sesizat de CAB, ÎCCJ sau alte persoane fizice/juridice sau instituții publice și a deschis un dosar penal pentru ”destabilizarea justiției” sau ”instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale” sau alte infracțiuni de acest gen?”

”La aproape o lună de la documentarul Recorder și declarațiile explozive ale magistraților ce au participat la întâlnirea cu Președintele României, unde s-au dezvăluit fapte penale din sistemul judiciar, Florența tace complice. Poate nu a avut timp să își cunoască atribuțiile, că problemele grave din sistem sigur nu le cunoaște”, a declarat fostul judecător Cristi Danileț pentru G4Media.ro.

Ce spune Florența, șeful procurorilor care investighează magistrați

Procurorul general explică că la SUPC din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sunt doar 4 procurori desemnați să ancheteze magistrați dintr-o schemă de 14 posturi. Chiar și acei 4 procurori au fost selectați de CSM-ul dominat de Lia Savonea, a explicat procurorul general.

Cu alte cuvinte, șeful secției din Parchetul general care se ocupă de magistrați este considerat omul Liei Savonea, iar cei 4 anchetatori care investighează magistrați au fost selectați de CSM-ul dominat de Savonea.

”Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr.49/2022, în vederea desemnării, procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își depun opțiunea la Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin urmare, posibilitatea prevăzută de lege pentru desemnarea de către CSM a procurorilor care să efectueze urmărirea penală în cauzele care au ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați era opțiunea personală a procurorilor de a se înscrie la procedura de desemnare.

În al doilea rând, solicitările de desemnare a procurorilor pe acest sector de activitate sunt analizate, conform art.4 alin.(4) din lege, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii care poate propune procurorului general al PÎCCJ desemnarea procurorilor care să efectueze urmărirea penală pentru infracţiunile comise de magistrați sau, dimpotrivă, poate să respingă desemnarea anumitor procurori.

De remarcat că legea nu prevede obligativitatea motivării deciziei Plenului CSM, nici în cazul admiterii, nici în cel al respingerii solicitării de desemnare, ceea ce face ca procedura să fie uneori demotivantă pentru procurori, în condițiile în care o soluție nemotivată de respingere poate fi privită ca o ”pată” pe cariera profesională”, a explicat procurorul general Alex Florența într-un răspuns la solicitarea G4Media.ro.

Procurorul general a explicat că niciun procuror nu se înghesuia să vină să ancheteze magistrați. Prin urmare, s-a implicat în schimbarea legii astfel încât procurorul general să poată propune CSM desemnarea unor procurori pentru acest job, chiar dacă nu vor. De reținut că, în continuare, CSM este cel care desemnează procurorii care anchetează magistrați.

Așa a ajuns celebrul procuror Marius Iacob – anchetatorul din dosarul Elodia, fost adjunct al Codruței Kovesi la DNA și procurorul care semnează rechizitoriul lui Călin Georgescu – să fie desemnat procuror care anchetează magistrați. Spre deosebire de Iacob, Rareș Stan – un alt procuror bun adus la PG de la DIICOT de Florența – a fost respins de CSM.

”În condițiile în care, în cursul anului 2024 niciun procuror din cadrul PÎCCJ nu și-a exprimat consimțământul de a se înscrie în procedura de desemnare, la datele de 27.01.2025 și 20.02.2025, procurorul general al PÎCCJ a solicitat din oficiu Plenului CSM desemnarea unui număr de 4 procurori pe acest sector de activitate, dintre cei cu o experiență consistentă, inclusiv în structurile specializate DNA și DIICOT. Plenul CSM a dispus desemnarea unui singur procuror și respingerea celorlalți”, a explicat procurorul general Alex Forența.

Un episod monden, dar relevant în context: Alex Florența a participat la nunta judecătorului CCR Gheorghe Stan zis Geani, din septembrie 2023.

Potrivit reporteris.ro, la nunta de pe maul lacului Floreasca au venit judecătoarea Lia Savonea, actuala șefă a ÎCCJ, fosta procuroare SIIJ, Adina Florea, dar și Alex Florența, procurorul general al României. Nașă de cununie din partea miresei a fost judecătoarea Sabina Adomniței, promovată la CAB de rețeaua Savonea.

Vezi pe larg la finalul articolului explicațiile procurorului general la solicitarea G4media.ro

• BILĂ NEAGRĂ: Anchetarea tardivă a extremiștilor acuzați de propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război

Procurorii conduși de Alex Florența au început să ancheteze serios cazurile de acest tip abia dupa criza declanșată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 provocată de ascensiunea extremiștilor pro-ruși.

Abia după aceea, procurorii l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu pentru propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război, dar și pe alți acoliți ai acestuia precum Eugen Sechila sau Marian Motocu.

Nu și înainte, deși organizațiile evreiești, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” sau consilierul Guvernului pe probleme de extremism au tras semnale de alarmă sau chiar au sesizat Parchetul general. Vezi aici o listă cu toate sesizările.

Cum explică Alex Florența

Procurorul general spune că nu i se pot imputa lui 20 de ani de neaplicare a legii care sancționează faptele de acest tip prin OUG 31 din 2022. Apoi, Alex Florența susține că nu a primit foarte multe sesizări.

”Pentru o abordare obiectivă, se impune ca analiza să vizeze situația generală a fenomenului în ultimii 23 de ani (luând ca punct de referință momentul intrării în vigoare a OUG nr.31/2002), respectiv măsurile întreprinse la nivelul PÎCCJ în ultimii doi ani pentru dinamizarea activității pe această linie (plecând de la raționamentul că actualul procuror general se poate raporta doar la situația gestionată în timpul mandatului său).

Din acest punct de vedere, în perioada 2023-2025, PÎCCJ a monitorizat semestrial situația dosarelor având ca obiect infracțiuni prevăzute de OUG nr.31/2002, precum și a infracțiunilor prin care se instigă la acte de violență, la ură sau discriminare, ocazie cu care s-au constatat mai multe aspecte.

În primul rând, numărul foarte scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni, care să provină de la organele de poliție, alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice. Astfel, până în anul 2024 la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat constant o medie de doar 21 de astfel de sesizări pe an.

S-a constatat că existau zone din țară în care unitățile de parchet nu au primit în cursul unui an calendaristic nicio sesizare sau maxim una pentru această categorie de infracțiuni, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competență a PCA Bacău, Constanța, Galați, Iași, Oradea sau Suceava.

Urmare a constatării acestor aspecte, au fost luate măsuri în vederea dinamizării activității pe linia combaterii acestui fenomen, în cursul anilor 2024-2025 fiind demarate mai multe acțiuni având ca obiect infracțiuni prevăzute de art.368 C.p., art.369 C.p. și OUG nr.31/2002, atât la nivelul Parchetului General, cât și la nivel național.

Ca exemplu, la finalul anului 2025 se aflau deja în instrumentare un număr de 1031 dosare penale având ca obiect infracțiuni prevăzute de art.368 C.p., art.369 C.p. și OUG nr.31/2002, marea majoritate a acestora fiind inițiate ca urmare a sesizărilor din oficiu ale organelor de urmărire penală.

Ca regulă generală, PÎCCJ nu are însă o competență proprie în investigarea acestor infracțiuni, care sunt date în competența de soluționare a parchetelor de pe lângă judecătorii.

În situația particulară în care autori ai acestor infracțiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competența PÎCCJ, procurorii s-au sesizat din oficiu și au demarat anchete, conform propriilor atribuții.

Astfel, în cursul anilor 2024-2025 au fost constituite mai multe dosare penale în care s-au efectuat cercetări față de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar.

Totodată, PÎCCJ a procedat la preluarea mai multor dosare de la nivelul parchetelor din subordine, în cursul anului 2025 doar la nivelul PÎCCJ fiind emise 7 rechizitorii având ca obiect infracțiuni incitatoare la ură, discriminare, antisemitism, între care și cel în care a fost trimis în judecată un fost candidat independent la Președinția României”, arată procurorul general în răspunsul pentru G4Media.ro.

Alex Florența arată că s-a implicat în schimbarea și adoptarea legii Vexler care oferă procurorilor instrumentele necesare pentru a combate extremismul și propaganda legionară și antisemită. De notat că președintele Nicușor Dan a atacat la CCR și a retrimis legea Vexler la reexaminare în Parlament.

”În lumina evenimentelor din toamna anului 2024 și a manifestării tot mai exacerbate în mediul online a unor comportamente ilegale, constând în îndemnarea publicului la săvârșirea de infracțiuni sau incitarea la violenţă și discriminare împotriva unor persoane, s-a constatat necesitatea urgentă de adaptare a legislației existente, pentru a corespunde realităților faptice și noilor forme de manifestare a acestor infracțiuni.

Din această perspectivă, încă din luna decembrie 2024, PÎCCJ a formulat către Ministerul Justiției mai multe propuneri de modificare a legislației incidente, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate și apte de a combate eficient fenomenul.

Conținutul acestor propuneri a fost comunicat public, inclusiv prin postarea pe site-ul Ministerului Public. Ulterior, o parte a acestor propuneri au fost preluate de un grup de parlamentari, care au inițiat un proiect legislativ adoptat recent de Parlament și intrat în vigoare la data de 23.12.2025”, arată procurorul general în răspunul către G4Media.ro.

”Nu în ultimul rând, în cursul anului 2025, PÎCCJ a implementat o procedură unitară de cooperare cu ANCOM, care să permită unităților de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă a tuturor solicitărilor de eliminare a conținutului ilegal din mediul online, precum și identificarea tuturor categoriilor de conținut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri”, arată procurorul general.

Vezi explicațiile lui Florența, pe larg, la finalul articolului

• BILĂ NEAGRĂ: Anchetarea post-factum a acțiunilor ostile de război hibrid declanșate de Federația Rusă în România, care au culminat în contextul alegerilor prezidențiale din 2024

Ca și serviciile secrete, Parchetul general a fost prins pe picior greșit de acțiunile ostile ale Rusiei în contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024. Însă aici trebuie precizat din capul locului că principala competență de combatere a războiului hibrid revine serviciilor secrete, nu procuraturii.

Chiar procurorul general Alex Florența a declarat că beneficiarul interferenței Rusiei în alegerile din România a fost Călin Georgescu. Florența a făcut aceste declarații în septembrie 2025 când a dat citire unui rezumat al raportului privind modul de manifestare a atacurilor hibride, în contextul trimiterii în judecată a lui Georgescu pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Dacă a fost mâna Rusiei, de ce instituțiile de inteligență (serviciile) și cele de aplicare a legii (parchetul), nu au intervenit decât post-factum, nu în timp real ca în Republica Moldova?

Parchetul general îi acuză pe candidatul pro-rus Călin Georgescu și pe mâna lui armată, mercenarul Horațiu Potra, de acțiuni împotriva ordinii constituționale, fapte comise prepoderent post-factum anulării alegerilor din 6 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională.

Procurorul general spune însă că, până la anularea alegerilor din 2024, nici SRI, nici ANCOM sau alte instituții, nu au sesizat procurorii cu privire la acțiunile de război hibrid.

• BILĂ NEAGRĂ: Anchetarea târzie a marilor dosare de evaziune și fraudă economico-financiară

Pe final de mandat al procurorului general Alex Florența, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), alias Parchetul General, a început să ancheteze mari dosare de evaziune și fraudă economico-financiară. E vorba de dosarele:

• cazul Sidex Galați cu prejudiciu de 300 milioane de euro. Reprezentanții combinatului sunt acuzați că ar fi delapidat fonduri guvernamentale cu ajutorul Gazprom și ar fi scos ilegal din țară profiturile companiei aflate în pragul insolvenței
• dosarul Euroins. Compania bulgară e acuzată că ar fi respins câteva mii de dosare de daună, cu obligații de peste 60 de milioane de lei
• dosarul Tinmar Energy cu prejudiciu de peste 20 de milioane de euro
• dosarul fraților Micula cu prejudiciu de peste 30 de milioane de euro

Aceste dosare, deși foarte mari, vin spre finalul mandatului lui Alex Florența. În răspunsul pentru G4Media.ro, Florența explică faptul că a găsit PÎCCJ la pământ, cu o schemă de personal ocupată doar în proporție de 39 la sută, fără norme și instrumente moderne de acțiune. Florența susține că a reformat Parchetul Înaltei Curți și acum încep să se vadă rezultatele.

Vezi explicațiile lui Florența, pe larg, în răspunsul pentru G4media.ro publicat în integralitate la finalul articolului

BILE ALBE:

• Chiar dacă târziu, spre finalul mandatului, Florența bifează dosarele grele precum Sidex, Tinmar, Euroins sau European Drinks (Micula).
• Parchetul condus de Alex Florența le-a făcut dosare extremiștilor pentru propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război. Mai bine mai târziu decât niciodată:
• dosarul lui Călin Georgescu
• dosarul Dianei Șoșoacă
• dosarul lui Eugen Sechila
• dosarul lui Marian Motocu

• Parchetul general l-a trimis în judecată pe candidatul pro-rus Călin Georgescu pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, chiar dacă e vorba de fapte comise post-factum anulării alegerilor prezidențiale din 2024

• Soluționarea unor dosar istorice precum:
• dosarul Mineriada
• dosarul 10 August
• incendiul de la maternitatea din Piatra Neamț
• cazul de malpraxis de la clinica Sanador

• Acțiunea Jupiter: ”Valoarea totală a măsurilor asigurătorii instituite cu ocazia operațiunilor Jupiter a fost de 360.361.763 lei (circa 72 milioane de euro)”, arată procurorul general.

Vezi aici răspunsul integral transmis G4Media de către Parchetul General

Concluzia lui Danileț:

”Alex-Florin Florența a fost un procuror general discret, dar fără forță de leadership, iar într-o justiție aflată în criză, discreția excesivă se transformă în slăbiciune.

La realizări, aş menționa:

• A evitat conflictul public, declarațiile populiste și poziționările politice, păstrând un profil tehnic
• Nu i se pot reproșa fapte de integritate, conflicte de interese sau conduită neadecvată. Din această perspectivă, mandatul este curat.

La minusuri:

• Lipsa unui leadership vizibil şi ferm: În momente-cheie pentru justiţie (prescripţii, atacuri la independenţa magistraţilor, disfuncţii sistemice), Procurorul General nu a fost o voce publică puternică. A lipsit rolul de lider care să explice societății ce se întâmplă.
• Rezultate slabe pe marile vulnerabilităţi ale sistemului: Sub mandatul său, problema prescripțiilor nu a fost contracarată eficient, iar Parchetul General nu a reușit să transmită că are o strategie coerentă pentru cauzele complexe şi vechi.
• Percepţia publică este că Parchetul General „nu contează”. Or, într-un stat cu corupție ridicată şi neîncredere în justiție, invizibilitatea este o formă de eşec.
• Tăcere în faţa derapajelor interne ale sistemului. La controversele legate de abuzurile Inspecţiei Judiciare şi ale CSM, redeschiderea controversată a unor dosare de către ÎCCJ, reacția instituţională a fost absentă.
• La aproape o lună de la documentarul Recorder și declaraţiile explozive ale magistratilor ce au participat la întâlnirea cu Preşedintele României, unde s-au dezvăluit fapte penale din sistemul judiciar, Florența tace complice. Poate nu a avut timp să își cunoască atribuţiile, că problemele grave din sistem sigur nu le cunoaște.

În concluzie, Florența este un procuror de care nu s-a știut înainte să își înceapă mandatul și nu se va mai vorbi după terminarea mandatului.

Citește și 

ANALIZĂ Trei ani în fruntea DNA, bile negre, bile albe / EXCLUSIV Șeful DNA, Marius Voineag: Am făcut dosarele Coldea, Iulian Dumitrescu, Buzatu, Piedone / Danileț: Mandatul lui Voineag a convins cetățenii că lupta anticorupție este, mai degrabă, suspendată