Afacerea Lyhanna – uciderea unei fetițe de 11 ani provoacă o undă de șoc în societatea franceză. Opinia publică e indignată de lipsa de protecție a minorilor.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Justiția și politicienii sunt acuzați de incompetență, zeci de mii de oameni ies în stradă să protesteze după ce Lyhanna, o elevă de 11 ani a fost găsită moartă pe data de 4 iunie de anchetatori. Suspectul de omorul ei, Jerome Barella, a fost arestat și se află într-o închisoare din sudul Franței.

Între timp mama Rosei (nume schimbat), care l-a acuzat pe Jérôme Barella de viol asupra unei minore în 2025, a vorbit în fața presei, însoțită de avocatul său, Pierre Debuisson. „Nu s-a făcut nimic, justiția nu și-a făcut datoria. Nu înțeleg cum se poate aștepta un an, [până când] cineva moare”, a explicat ea. „Mă simt vinovată că nu am făcut destul, că nu am fost la înălțimea așteptărilor ca mamă. Am încercat să fac tot ce mi-a stat în putință, dar justiția nu m-a susținut”, a adăugat ea.

Foto: Facebook Gerald Darmanin

Ministrul justiției, Gerald Darmanin, fost ministru de interne și membru al partidului pro-prezidențial centrist Renaștere, este unul dintre cei arătați cu degetul pentru această lipsă de reacție a justiției. Audiat în Senat, alături de actualul ministru de interne, Laurent Nunez, Darmanin s-a întrebat de ce, având în vedere plângerile din antecedente, Barella nu a fost inculpat în stare de arest.

Cu toate acestea, „ceea ce nu am făcut a fost ca, atunci când am văzut antecedentele, să ne dăm seama că mai multe indicii formează o imagine de ansamblu. Ar fi trebuit să ne spunem: «Aici nu e vorba doar de un simplu denunț». Avem examenul medical, numele tipului, antecedentele sale penale… Sunt multe indicii, poate ar trebui să ne grăbim să-l arestăm preventiv”, declară el. Darmanin și-a cerut scuze pentru disfuncționalitățile justiției, dar a refuzat să demisioneze.

Darmanin a cerut justiției să examineze de acum și până pe 14 iulie (Ziua Națională a Franței) 70.000 de plângeri de abuzuri împotriva minorilor din întreaga țară. Dar avocatul părinților Lyhannei a ridiculizat această inițiativă. „Câte Lyhanne vor mai fi necesare până când vom fi în sfârșit auziți? Acum, să lăsăm justiția să-și urmeze cursul și să-i dăm resursele necesare pentru a-și face treaba cum trebuie”, a declarat avocatul familiei Lyhannei de pe treptele primăriei din Fleurance, departamentul Gers din sudul Franței, de unde a dispărut fetița. „Poimâine vom îngropa o fată din localitate. Fiți siguri că această crimă nu va rămâne nepedepsită. Și eu sunt dedicat acestei cauze. Dar să nu ducem o bătălie greșită, pentru Lyhanna și pentru cei care vor veni după ea”, a concluzionat François de Roujou de Boubée.

Între timp, luni, un număr estimat de 60.000 de persoane au demonstrat în mai multe localități din Franța, denunțând lipsa de reacție la zecile de mii de plângeri cu privire la violențele împotriva minorilor.

În paralel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un comunicat în care critică acuzațiile generalizatoare la adresa justiției: CSM „regretă exploatarea acestui caz de către cei care trag la răspundere preventivă magistrații pentru această tragedie. Luni, Gérald Darmanin promisese că vor fi impuse sancțiuni în urma „neîndeplinirii unor abateri extrem de grave”.

Președintele Republicii, Emmanuel Macron, care prezidează CSM, a intervenit și el în această dezbatere publică: „Trebuie să fim transparenți” în ceea ce privește cazul Lyhanna, a declarat în privat președintele Macron, potrivit mai multor surse care au vorbit cu BFMTV, confirmând informațiile publicate de Le Parisien. „Există o asemenea furie în rândul populației încât nu trebuie să dăm impresia că rămânem surzi la o astfel de tragedie”, a afirmat președintele Macron.

Foto: Facebook Sebastien Lecornu

Iar prim ministrul Sebastien Lecornu a convocat marți la Palatul Matignon mai mulți miniștri, printre care Darmanin și Nunez, pentru a discuta cazul Lyhanna. El a evocat intenția înăspririi legii în cazul violului unui minor, mărind pedeapsa maximă la închisoare pe viață, de la 20 ani cât este în prezent. În acest scop, Ministrul pentru Relațiile cu Parlamentul, Laurent Panifous, a anunțat în fața Conferinței Președinților Adunării Naționale planurile guvernului pentru sesiunea extraordinară din iulie. Astfel, pe 15 iulie, Adunarea Națională va examina proiectul de lege referitor la protecția copilului. Acesta este proiectul de lege menționat aseară de Sébastien Lecornu în scrisoarea sa și este distinct de versiunea completă a legii propuse.

Foto: Facebook Marine Le Pen

Lidera grupului parlamentar al partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă), cel mai numeros din Adunarea Națională, a anunțat sprijinul său pentru acest proiect de lege, dar a adăugat pe X: “Vom vota pentru, dar niciuna dintre noile legi pe care le-am putea adopta nu ar fi putut preveni tragedia Lyhannei. Ceea ce așteaptă francezii nu sunt legi dictate de circumstanțe, ci o examinare autentică a modului în care funcționează sistemul judiciar.” și a adăugat „oamenii care au grijă de copiii noștri sunt mai puțin supravegheați în ceea ce privește antecedentele decât angajații băncilor.”

Afacerea Lyhanna care zguduie societatea franceză nu este prima de acest fel. Ea urmează dezvăluirilor privind abuzuri împotriva elevilor dintr-o școală catolică unde a studiat în anii ’90 fiul fostului prim ministru Francois Bayrou, care au fost mușamalizate. Investigarea violențelor sexuale de către justiție face și ea obiectul criticilor care se referă la lentoarea procedurilor și umilințele publice la care sunt supuse multe femei victime ale molestărilor sexuale.

În aprilie 2025 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Franța în trei cazuri constatând că legea franceză nu oferă o protecție eficientă împotriva violului și că statutul de minori și situațiile de vulnerabilitate în care se aflau victimele la momentul faptelor reclamate nu au fost luate în considerare în mod adecvat.

Se pare că paharul răbdării populare s-a umplut și în acest an dinaintea alegerilor prezidențiale politicienii vor fi obligați să răspundă presiunii din partea opiniei publice, fie și în ceasul al 12-lea.