Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului: Buletinele de expertiză atestă expunerea personalului la factori precum câmpuri electromagnetice, substanțe toxice / Respingem orice încercare de plafonare arbitrară a sporului pentru condiții vătămătoare

Sindicaliștii susțin că sporul pentru condiții de muncă se acordă și în țări precum Italia, Franța și Germania și cer menținerea sistemului de compensare în funcție de nivelul de risc, durata și natura expunerii la condițiile vătămătoare.

„În contextul respectării drepturilor salariaților și al alinierii la standardele europene privind sănătatea și securitatea în muncă, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului face următoarele precizări privind acordarea sporului pentru condiții de muncă, în cuantum de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, pentru personalul expus unor riscuri profesionale dovedite:

Justificarea legală și factuală

Conform art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sporul pentru condiții de muncă se poate acorda pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în baza unei expertize tehnice care constată prezența factorilor de risc.

Potrivit art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin H.G. 917/2017, la stabilirea, de la caz la caz, a cuantumului sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere următorii factori de risc:

1. a) existenţa factorilor nocivi şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului;
2. b) intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;
3. c) durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi;
4. d) existenţa unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare;
5. e) structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă;
6. f) existenţa unor condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului;
7. g) existenţa factorilor cu grad de pericol ridicat ce pot afecta sănătatea şi integritatea fizică şi psihică;
8. h) intensitatea de acţiune a factorilor cu grad de pericol ridicat ce pot afecta sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.

Pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la cap. I şi cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului din administraţia publică locală, în funcţie de numărul de factori de risc întruniţi, este următoarea:

1. a) spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5 din regulamentul-cadru;
2. b) spor de la 5,1% până la 10% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 3 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5 din regulamentul-cadru;
3. c) spor de până la 5% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 2 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5 din regulamentul-cadru.

În cazul instituțiilor din aparatul de lucru al Guvernului (Cancelaria Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, Corpul de control al Prim-ministrului, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Agenția Națională Anti-Doping, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Laboratorul de Control Doping din România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Secretariatul de Stat pentru Culte) buletinele de expertiză emise de instituții autorizate atestă expunerea personalului la factori precum câmpuri electromagnetice, substanțe toxice etc.

Respectarea normelor europene

Acordarea sporului pentru condiții de muncă este în conformitate cu Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, care obligă angajatorii să identifice riscurile și să le minimizeze, inclusiv prin măsuri compensatorii financiare atunci când riscurile nu pot fi eliminate complet.

De asemenea, Directiva 2003/10/CE privind expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot), precum și Directiva 2004/40/CE privind câmpurile electromagnetice, stabilesc valori-limită ce trebuie respectate și compensații ce pot fi acordate în cazul depășirii acestora.

Practici internaționale și convergență europeană

Mai multe state membre ale Uniunii Europene oferă compensații similare:

-În Franța, încă din anul 1992, personalul expus la riscuri beneficiază de indemnité forfaitaire de risque de până la 20%, în funcție de gradul de expunere și natura riscului, care variază între 118 € și 235 € lunar;

-În Italia, contractele colective din sectorul public prevăd indennità di nocività pentru personalul din administrație și sănătate, care are rol de integrare a normelor de securitate din Decreto Legislativo n. 626/1994, privind sănătatea și securitatea muncii;

În Germania, în administratia publică (TVöD – Tarifvertrag für den öffentlichen Dienst), sporurile pentru condiții periculoase („Gefahrenzulage”) sunt reglementate în Erschwerniszulagenverordnung, capitolele §§ 16–17, care prevăd indemnizații specifice, precum sporuri orare fixe (2,87 €/zi pentru condiții climatice extreme, 9,36 €/h pentru servicu în camere de presiune, 11,75 €/h pentru personal ISU-Bund etc.).

Obligație morală și angajament instituțional

Acordarea acestui spor nu este doar o obligație legală, ci și un gest de echitate față de angajații care își desfășoară activitatea în condiții ce le pot afecta sănătatea pe termen lung.

În concluzie, acordarea acestui spor se fundamentează atât pe expertize obiective, cât și pe legislația națională și europeană, fiind o măsură necesară și justificată în raport cu realitatea locurilor de muncă vizate.

Acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare nu reprezintă un privilegiu, ci o măsură legală, necesară și aliniată atât la legislația națională, cât și la standardele europene în domeniul sănătății și securității în muncă. Respectarea acestor prevederi reflectă angajamentul instituțiilor statului față de protecția și respectarea demnității profesionale a salariaților, în special acolo unde riscurile sunt dovedite și constante.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului subliniază că acest spor este nu doar justificat, ci și indispensabil în contextul menținerii unui climat instituțional echitabil, previzibil și conform normelor europene, în spiritul convergenței administrative și al protecției reale a resursei umane din sectorul public.

În instituțiile din aparatul de lucru al Guvernului, unde existența riscurilor profesionale este certificată prin expertize tehnice emise de organisme autorizate, acest spor are rolul de a compensa expunerea reală și continuă la factori nocivi ce nu pot fi eliminați complet.

Plafonarea acestui spor la o valoare arbitrară, fără legătură cu nivelul de risc și fără raportare la durata și natura expunerii, ar echivala cu negarea realității profesionale în care își desfășoară activitatea acești angajați.

Mai mult, o astfel de măsură ar contraveni principiilor Directivei 89/391/CEE, care prevede obligația angajatorilor de a compensa riscurile ce nu pot fi eliminate, și ar crea o discrepanță profundă între România și alte state europene care oferă compensații proporționale și nediscriminatorii în sectorul public.

Prin urmare, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului respinge orice încercare de plafonare arbitrară a sporului pentru condiții vătămătoare, solicitând menținerea unui sistem de compensare bazat pe criterii obiective, expertiză tehnică și respect pentru demnitatea profesională a personalului expus riscurilor”, a transmis Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului într-un comunicat de presă.