EXCLUSIV Portul Constanța și frontierele non-UE cu Ucraina și Republica Moldova lipsesc din obiectivele verificate de experții europeni în misiunea Schengen. Cum au ajuns experții la concluzia că ”România asigură o supraveghere și controale la frontieră de înaltă calitate”

Comisia Europeană a făcut public miercuri raportul misiunii de informare derulate în România și Bulgaria de experți din UE și din mai multe state membre, care au ajuns la concluzia că ambele țări îndeplinesc standardele Schengen.

Raportul conține pasaje elogioase la adresa autorităților române și a procedurilor de lucru legate de supravegherea frontierelor, gestionarea migranților ilegali ori combaterea criminalității transfrontaliere.

• G4Media a arătat și ce nu apare în raportul elogios al Comisiei Europene despre cât de pregătită este România să intre în Schengen: Două scannere de verificare în tot Portul Constanța/ Un avion de contrabandă intră ilegal în România, iar Armata nu-l vede / Sistemele video pică fix când două tone de cocaină intră în țară.

Raportul a făcut publice și obiectivele vizitate de experți la invitația României și Bulgariei. Din lista de obiective lipsesc Portul Constanța – unul dintre focarele de evaziunea fiscală din cauza lipsei verificărilor temeinice ale containerelor, dar și punctele de frontieră cu Republica Moldova și Ucraina, adică tocmai granițele externe ale UE. Pe listă apar Aeroportul Otopeni și Aeroportul Timișoara, precum și un punct de trecere a frontiere cu Serbia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

În raport, experți ai Comisiei Europene și din 12 state membre trec în revistă informații despre sistemele Ministerului de Interne (poliția de frontieră, IGPR, Inspectoratul General pentru Imigrări, Centrul de Cooperare Polițienească), despre legislație și proceduri și ajung la concluzii pozitive pe toate subiectele abordate.

Comisia a organizat o misiune de informare în România și Bulgaria în perioada 9-14 octombrie 2022. Echipa de la fața locului a fost formată din 17 experți din statele membre (doi experți din Germania, Grecia, Franța, Polonia, Suedia și un expert din Republica Cehă, Danemarca, Ungaria, Norvegia, Portugalia, Slovacia și Slovenia) și cinci experți ai Comisiei. Reprezentanți ai Frontex, Europol și ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale au participat în calitate de observatori.

În paralel, Guvernul Olandei a trimis în România o misiune de evaluare care să verifice stadiul îndeplinirii criteriilor necesare pentru aderarea la spațiul Schengen, după cum a publicat în exclusivitate G4Media.

Obiectivele vizitate de experți:

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, inclusiv Centrul Național de Coordonare
Centrul de Supraveghere și Control al Trecerii Frontierei București – Aeroportul Otopeni
Punctul de trecere a frontierei „Henri-Coandă” Aeroport
Punct de trecere a frontierei Aeroportul Timișoara
Punctul de trecere a frontierei cu Serbia:
– Inspectoratul Teritorial Timișoara al Poliției de Frontieră Timișoara, inclusiv Centrul de coordonare locală;
– Sectorul Poliției de Frontieră Moravița; Punctul de trecere a frontierei rutier și feroviar Stamora-Moravița
Inspectoratul General al Poliției Române; nivel central și secția de poliție din București
Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Punct unic de contact în cadrul Poliției Române
Poliția Județeană Timiș, inclusiv secție de poliție din Timișoara
Cenad-Kiszombor, Punct comun de contact cu Ungaria
Inspectoratul General pentru Imigrări: nivel central (inclusiv Unitatea de returnare), biroul regional în județul Timiș și biroul regional din București;
Reprezentanți din partea Ministerului Public (Parchetul), Autoritatea Vamală Română, Ministerul Justiției, Autoritatea Națională pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal etc.
Centrul de detenție Arad
Consiliul Național Român pentru Refugiați
Organizația Internațională pentru Migrație
Serviciul iezuit pentru refugiați

Principalele concluzii ale raportului:

Având în vedere numărul actual de polițiști de frontieră instruiți, echipamentele de control la frontieră și tehnologiile de ultimă generație existente, România asigură o supraveghere și controale la frontieră de înaltă calitate, inclusiv verificarea sistematică a tuturor pasagerilor în bazele de date relevante. O imagine de ansamblu a situației și o conștientizare situațională cuprinzătoare, precum și o punere în aplicare coerentă a Sistemului european de supraveghere (EUROSUR) sprijină și mai mult activitățile de control la frontieră. Cooperarea internațională cu țările învecinate funcționează bine, la fel ca și cooperarea foarte activă cu Frontex, atât în ceea ce privește frontierele externe, cât și în ceea ce privește returnarea.

Măsurile anticorupție au fost impuse la toate nivelurile în cadrul organelor de aplicare a legii din România. Un registru de risc, care identifică posturile cu risc crescut de corupție, este actualizat anual și declanșează măsurile (preventive) necesare.

România dispune de o strategie națională cuprinzătoare de evaluare a riscurilor în ceea ce privește criminalitatea gravă și organizată, elaborată în principal de către Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI) din cadrul Poliției Naționale și de către serviciul de analiză a riscurilor din cadrul Poliției de Frontieră Române. Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor include o rețea de 15 unități teritoriale și 27 de birouri de analiză la nivel județean, asigurând un aport continuu de constatări operaționale. De asemenea, Serviciul de Analiză a Riscurilor are o unitate centrală, șase unități teritoriale și 86 de analiști la nivel local.

Autoritățile române implicate în controlul de frontieră au demonstrat capacitatea de a preveni și detecta criminalitatea transfrontalieră la frontierele externe. Activitățile de control la frontieră au ca scop combaterea criminalității transfrontaliere, nu numai în ceea ce privește traficul de migranți, ci și în alte domenii, cum ar fi contrabanda, traficul de persoane, traficul de droguri și amenințările teroriste.

Direcția Națională Anticorupție din cadrul Ministerului Public (Procuratura) și Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt autoritățile competente pentru prevenirea și investigarea corupției. La fiecare cinci ani, se adoptă o Strategie națională anticorupție actualizată, care include obiective și măsuri menite să prevină și să combată corupția.
Pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, instituțiile publice elaborează și pun în aplicare planuri cu măsuri adaptate pentru prevenirea și combaterea corupției la nivelul lor. Aceste planuri enumeră măsurile de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare, seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare. Acestea sunt puse în aplicare la nivel operațional de către fiecare unitate teritorială.
Codul deontologic este stabilit prin lege. Un cadru legislativ asigură protecția denunțătorilor, iar în cadrul unităților centrale și teritoriale sunt detașați consilieri de etică.
Direcția Generală Anticorupție ține un registru al riscurilor de corupție care include, pentru fiecare risc, acțiunile care trebuie întreprinse cu termene limită și autoritatea sau departamentul responsabil. Acest registru este implementat în toate departamentele la nivel central și teritorial și este actualizat anual. Un exemplu de consecințe ale registrului de risc este faptul că poliția rutieră și de ordine publică a fost echipată cu camere video corporale pentru a reduce riscul de corupție, precum și pentru a facilita procedurile judiciare împotriva cetățenilor care încalcă legea sau oferă mită.

În cadrul Poliției de Frontieră Române, există mai multe măsuri de prevenire a corupției, cum ar fi activitățile anuale de formare anticorupție desfășurate de ofițerii din cadrul Direcției Generale Anticorupție. Personalul este rotit în cadrul punctului de trecere a frontierei (pe o bază zilnică, care este cunoscută de către personal doar la începutul turei), precum și de la punctul de trecere a frontierei la supravegherea frontierei. Datele de contact sunt disponibile în locuri vizibile care informează publicul cu privire la instituțiile responsabile pentru prevenirea corupției. Cabinele, benzile și fluxul de trafic din cadrul punctelor de trecere a frontierei sunt monitorizate prin intermediul unor controale video și al unor inspecții inopinate la locul de muncă. Fiecare ofițer de poliție are obligația de a nota sumele de bani personale într-un registru oficial disponibil pentru echipele de poliție care efectuează inspecții de integritate, iar fiecare polițist de frontieră, în timpul exercitării atribuțiilor, poartă o insignă cu numărul de identificare și o cameră video de corp.
La nivel local, ofițerii sunt conștienți de cadrul general și de codul de etică, precum și de modul în care și cui trebuie să raporteze corupția. Un telefon gratuit în acest scop este disponibil și afișat la toate posturile de lucru. Același număr de telefon este, de asemenea, la dispoziția publicului. Au fost elaborate unele cursuri de formare dedicate pe această temă.